Sa ne reamintim de cei care au patimit pentru idealul de unitate nationala!

marți, 18 februarie 2014

Conducerea ASF primeste, in medie, 37 de salarii medii pe economie. Media europeana este de 8 salarii medii. Cateva salarii din aceasta institutie. Neveste si copii de politicieni cu salarii "grase"


Conducerea Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) din Romania castiga lunar 37 de salarii medii nete, fata de o medie europeana de circa 8 salarii. La omologii bulgari ai ASF, conducerea Financial Supervision Commission nu ia mai mult de 4,5 salarii medii nete. In Cehia, supraveghetorii sefi iau echivalentul lunar a 15 salarii medii. In Italia, "ASF-ul" italian plateste aparent cel mai bine- circa 30.000 de euro/luna. Raportat la salariul mediu din economie, asta inseamna 16 salarii. Oricum, nu 37 ca in Romania.

Bulgaria. Omologul ASF este Financial Supervision Commission (FSC). Supravegherea financiara e impartita intre Ministerul Finantelor din Bulgaria si FSC. Potrivit legii lor, seful FSC poate castiga cel mult 90% din salariul Presedintelui Parlamentului. La randul  lui, acesta poate castiga cu 55% mai mult decat 3 salarii medii nete pe economie. Prin urmare, Stoyan Mavrodiev, omologul bulgar al lui Dan Radu Rusanu poate castiga cel mult 1600 de euro la un salariu mediu net de 320 euro. La acesti bani isi mai poate adauga un spor de cel mult 25%, potrivit legii, adica 400 de euro, ceea ce i-ar duce salariul la 2000 de euro net. Nicolay Popov, omologu lui Daianu, poate castiga 90% din salariul sefului sau, adica 1800 euro. Sa retinem, maxim 4,5 salarii medii nete.

Cehia Supravegherea pietelor financiare se face de catre Banca Centrala si Ministerul Finantelor. Guvernatorul Bancii Nationale a Cehiei are un salariu de circa 190.000 euro/an (circa 5 mil coroane). Adica putin peste 15.000 de euro. La un salariu mediu lunar net de 950 de euro, asta inseamna 15,7 salarii medii lunare.
Estonia. Avem Financial Supervision Authority, pe langa Ministerul Finantelor. Potrivit legii interne de functionare, presedintele FSA are un venit lunar de circa 6000 de euro, adica putin peste 8 salarii medii nete.
Romania. Treburile sunt mult mai clare. Salariul mediu net este de 538 euro (potrivit INS). Mergand pe buna credinta a profesorului Daianu si admitand ca venitul  lunar mediu este de circa 20.000 de euro (17.000 la care se mai adauga circa 2000 rezultand din prima de sfarsit de an, prima de vacanta s.a.), inseamna ca la noi, conducerea ASF ia in medie 37 de salarii medii brute.
Italia. Avem Istituto per la Vigilanza sulle Assicurazioni, condus de directorul general al Bancii Nationale a Italiei, Salvatore Rossi.Salariul lui e de circa 380.000 euro/an, adica 31.000 de euro/luna. Pare mai mare decat al lui Rusanu, dar reprezinta 16,6 salarii medii nete lunare. Nu 37, cat se ia in Romania.
Ungaria. Supravegherea se face de catre Hungarian Financial Supervisory Authority (HFSA), din cadrul Bancii Centrale. Venitul anual al liderului institutiei este de circa 110.000 euro/an adica mai putin de 10.000 de euro/luna. Ceea ce inseamna circa 10 salarii medii nete lunare.

Lucrurile nu stau diferit nici in alte tari membre ale Uniunii. Media calculata de HotNews.ro pentru cele 27 de state europene este de circa 8,2 salarii medii nete. Doar la noi se platesc cate 37 de salarii sefilor din ASF.

Probabil ca daca ASF si-ar fi dovedit profesionalismul iar pietele ar fi functionat ok, nimeni nu ar fi avut nimic de obiectat. Dar atata vreme cat scandalurile -cel putin in zona asigurarilor- fac piata svaiter.


Poate ca solutia propusa de Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF), prin care solicita Parlamentului Romaniei infiintarea unei comisii parlamentare de ancheta a politicii de resurse umane si a salarizarii din ASF nu e o idee prea rea.

Neveste și copii de politicieni încasează SALARII de ZECI de MII de euro
În urma uriaşului scandal stârnit de investigaţiile procurorilor DNA legate de neregulile de la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară), au fost făcute publice consistentele venituri încasate în ultima vreme de angajaţii instituţiei.

Salarii de zeci de mii de euro pentru nevestele din ASF

O listă publicată de Hotnews arată că ASF, instituţie care ar trebui să reglementeze cu maximum de probitate şi credibilitate piaţa de capital din România este locul de muncă de unde îşi încasează salariile neveste şi copii de politicieni şi oameni politici cu mare influenţă pe scena politică românească.

În timp ce marea majoritate a românilor au salarii de doar câteva sute de euro (cei mai mulți, sub 500) 22 de angajați ai ASF au încasat zeci de mii de euro în lunile noiembrie și decembrie 2013.
ASF: Venituri de natură salarială suplimentate cu prima de vacanță și de sfârșit de an
La solicitarea HotNews.ro, ASF a precizat ca sumele prezentate pentru lunile noiembrie si decembrie reprezintă:

“în unele cazuri veniturile de natură salarială care au fost suplimentate cu prima de vacanță acordată o dată pe an și prima de sfârșit de an, conform contractului de muncă.”

Dan Radu Ruşanu, preşedintele ASF, a câştigat 37.315 euro brut în luna noiembrie şi 34.779 de euro brut în decembrie. Ruşanu, naş de cununie al fostului ministru de finanţe liberal Daniel Chiţoiu, a fost membru PNL. Ruşanu a cerut să fie suspendat din partid după ce a fost investit de Parlament la şefia ASF şi a demisionat din funcţia de deputat, funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară fiind incompatibilă cu cea de parlamentar sau de membru al unui partid politic. Despre Ruşanu şi Chiţoiu, Sorin Roşca Stănescu a afirmat că au “canibalizat” PNL-ul, încercând să îşi aservească numeroase filiale de judeţ.
Prim-vicepreședintele ASF, 
Daniel Dăianu, a câștigat 17.096 de euro brut în noiembrie și 50.946 de euro brut în decembrie 2013.
Pe lista celor mai bine plătiți angajați ai ASF apar și soții, foste soții sau copiii unor politicieni importanți
Laura Elena Chiţoiu, soţia fostului ministru liberal Daniel Chiţoiu, a obţinut un venit brut de 19.059 euro în ultimele două luni ale anului 2013 Laura Chiţoiu este urmărită penal pentru abuz în serviciu, fiind acuzată că ar fi ajutat în mod ilegal o persoană să obţină un aviz de la ASF pentru a ocupa o funcţie de conducere într-o societate de asigurări.
Grigoreta Cristina Zgonea, fosta soţie a Preşedintelui Camerei Deputaţilor – PSD, este una dintre cele mai bine plătite angajate ale ASF, câştigând în noiembrie şi decembrie 2013, 16.700 de euro brut.
Aura Gabriela Socol, soţia consilierului premierului Ponta, Cristian Socol, a figurat şi ea pe statele ASF-ului, cu 16.067 euro brut în ultimele două luni ale anului 2013
Ana Maria Tudor, fiica vicepremierului Gabriel Oprea (UNPR), a încasat şi ea un venit brut de 9.844 euro în ultimele două luni din an.
Razvan Wlassopol soţul primarului Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a obţinut de la ASF un venit brut de 11.556 euro în noiembrie şi decembrie 2013.
Iuliana Luiza Scutaru, soţia lui George Scutaru, liderul grupului parlamentar al PNL de la Camera Deputaţilor, figurează cu 15.356 euro în două luni
Remus Cătălin Câmpeanu, fiul ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu (PNL) a câştigat în total 10.822 euro brut în ultimele două luni din 2013.
Daniela Motreanu, soţia deputatului PNL Dan Motreanu, a fost plătită cu 13.178 euro brut în noiembrie şi decembrie 2013.
Dan Mircea Popescu, fost ministru PSD a încasat 4.922 euro brut în noiembrie şi 6.589 euro brut în decembrie 2013.

Iată mai jos alte câteva câștiguri realizate în ASF:

Ursache Mircea – noiembrie brut (71.031 RON – 15.785 euro) decembrie brut (140.673 ron -  31.261 euro)
Giurescu Ion – noiembrie brut (71.031 RON – 15.785 euro) decembrie brut (140.673 ron – 31.261 euro)
Moldoveanu Corneliu Silviu – noiembrie brut (67.153 RON – 14.923 euro) decembrie brut (140.673 ron – 31.261 euro)
Constantinescu Dan noiembrie brut (53.849 RON – 11.966 euro) decembrie brut (36.550 ron – 8.122 euro)
Mirzac Marian – noiembrie brut (30.160 RON – 6.702 euro) decembrie brut (30.160 ron – 6.702 euro)
Sarbu Marian – noiembrie brut (30.160 RON – 6.702 euro) decembrie brut (30.160 ron – 6.702 euro)
Marcu Gheorghe – noiembrie brut (30.160 RON – 6.702 euro) decembrie brut (30.160 ron – 6.702 euro)
Biro Albin – noiembrie brut (30.160 RON – 6.702 euro) decembrie brut (30.160 ron – 6.702 euro)
Frunzulica Doru Claudian – noiembrie brut (22.150 RON – 4.922 euro) decembrie brut (44.150 ron – 9.811 euro)
Frincu Catrinel – noiembrie brut (39.400 RON – 8.756 euro) decembrie brut (24.800 ron – 5.511 euro)
Antohi Mirela Nicoleta noiembrie brut (37.550 RON – 8.344 euro) decembrie brut (25.113 ron – 5.581 euro)
Plopeanu Fanel noiembrie brut (23.983 RON – 5.330 euro) decembrie brut (37.213 ron – 8.270 euro)
Anghelache Gabriela – noiembrie brut (26.550 RON – 5.900 euro) decembrie brut (36.310 ron – 8.069 euro)

Autoritatea de Supraveghere Financiara a luat nastere prin comasarea activitatilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) si Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Institutia controleaza o piata de circa 15 miliarde de euro.

Potrivit raspunsului Autoritatii, “politica salariala pentru conducerea ASF (cei 9 membri ai Consiliului ASF) este stabilita potrivit legii de infiintare a ASF, cu modificarile ulterioare. Salariile conducerii ASF nu sunt stabilite in mod arbitrar, ci pe baza prevederilor Ordonantei de Urgenta nr. 93/2012 si sunt limitate la nivelul salarizarii Consiliului de Administratie al BNR. Nivelul salarizarii membrilor Consiliului ASF este mult sub cel al conducerii fostelor comisii de supraveghere (CSA, CNVM si CSSPP)”.

Cum explică prim-vicepreşedintele ASF veniturile de zeci de mii de euro
Daniel Dăianu a oferit câteva precizări legate de venitul brut primit de aceasta de la ASF în lunile noiembrie şi decembrie Prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a oferit o replică la informaţiile conform cărora veniturile brute ale acestuia în lunile noiembrie şi decembrie 2013 au fost de 17.096 de euro şi, respectiv, 50.946 de euro. Preşedintele ASF, fostul liberal Dan Radu Ruşanu, este cel mai bine plătit angajat al ASF, el obţinând numai în ultimele două luni ale anului 2013 un venit brut total în valoare de 72.094. Acestuia îi urmează Daniel Dăianu, cu un venit brut de 69.043 de euro în noiembrie şi decembrie.

În urma articolului publicat vineri de Hotnews.ro, Daniel Daianu a transmis, duminică, câteva precizări prin care explică veniturile brute câştigate de acesta la ASF în luna noiembrie şi decembrie.
“Venitul meu brut din decembrie 2013 cuprinde, alături de salariul brut, o primă de vacanţă anuală (echivalând cu un salariu) de care beneficiază lucrătorii ASF şi pe care am ridicat-o în acea lună şi o primă de sfârşit de an. De aici apare discrepanţa mare faţă de noiembrie şi celelalte luni. (..)
Ca opţiune personală, o parte din salariul meu la ASF ia lunar calea unor donaţii.” - a precizat Daniel Daianu, pentru sursa citată.

duminică, 16 februarie 2014

Prezentarea localitatii

Suprafata: 9391 ha
Intravilan: 7112 ha
Extravilan: 2279 ha
Populatie: 309631
Gospodarii: 100310
Nr. locuinte: 114181
Nr. gradinite: 49
Nr. scoli: 28
Nr. licee: 36
Asezarea geografica:
Municipiul Iaşi este reşedinţa judeţului Iaşi şi principalul centru urban din nord-estul României, fiind şi un centru universitar de prestigiu.
Activitati economice principale:
Distribuţia domeniilor de activitate din Municipiul Iaşi este în general corelată din punct de vedere al numărului de salariaţi, al cifrei de afaceri totale şi al numărului de firme active. Cele mai cuprinzătoare domenii sunt Comerţul, Industria şi Serviciile, urmate de Construcţii. La polul opus se situează Agricultura, terenurile din zonele limitrofe Municipiului deservind din ce în ce mai mult sectorul imobiliar şi celui industrial.
Pol de Creştere naţional, Municipiul Iaşi şi arealul metropolitan reprezintă un centru economic important al României, marcat  de o efervescenţă a dezvoltării economice. Investiţii importante s-au realizat în domeniul farmaceutic (există o tradiţie în acest domeniu – firma Antibiotice), în industria IT, textilă, alimentară şi a mobilei.
Dacă agricultura nu mai este de mult timp în top, iar industria se află într-un amplu proces de metamorfoză (dispariţia marilor capacităţi industriale şi apariţia unor firme de gabarit mai mic, flexibile), serviciile, comerţul şi industria IT au cunoscut un trend crescător.  De altfel, sectorul comercial a explodat în ultima perioadă, realizându-se numeroase investiţii ale unor lanţuri de supermarketuri internaţionale           ( Kaufland, Carrefour, Selgros, Billa, Era, Dedeman, Practiker etc., investiţii în valoare de peste 200 mil. Euro) sau mall-uri (în 2012 s-a deschis ansamblul urbanistic Palas care cuprinde cel mai mare complex comercial din zona Moldovei). Sute de milioane de euro au fost investiţi în proiecte de infrastructură şi imobiliare de amploare (Green Park, Copou Bellevue, Dream Village, Palas etc.), proiecte care au schimbat şi care vor schimba radical arhitectura oraşului.
Municipiul Iaşi este un centru universitar şi academic de tradiţie – prima universitate din România "Universitatea Al. I. Cuza"  şi locul II în ţară după numărul de studenţi, de aceea principala bogăţie o reprezintă resursele umane.  Municipiul Iaşi a cunoscut, în perioada anterioară crizei economice,  un mediu de afaceri dinamic şi o dezvoltare accelerată a numărului de întreprinderi mici şi mijlocii care activează în diverse sfere de activitate (servicii, comerţ, industrie, IT, etc.). Înfiinţarea Parcului ştiinţific şi tehnologic "Tehnopolis" Iaşi şi folosirea resurselor umane locale cu un înalt grad de pregătire şi calificare, pot reprezenta stimulii creşterii competitivităţii economice din municipiul Iaşi prin dezvoltarea unor industrii noi, creative şi nepoluante şi servicii bazate pe cunoaştere (drept dovadă fiind dinamica accentuată a numărului de firme active în domeniul High Tech),  toate aceste aspecte conducând la dezvoltarea transferului tehnologic, a cercetării şi inovării şi a dezvoltării centrelor de excelenţă.
Întărirea rolului regional de furnizor de servicii sociale pe care Municipiul Iaşi îl deţine în prezent este un obiectiv important de urmat în următoarea perioadă, dovadă stau şi numeroasele proiecte care susţin acest obiectiv.
Dacă demararea lucrărilor la şoseaua ocolitoare a Municipiului Iaşi şi demararea unor proiecte privind modernizarea de drumuri judeţene şi locale (prin POR Axa 2, ex DJ 248) reprezintă un suflu pozitiv în vederea dezvoltării infrastructurii de transport, întârzierea lucrărilor de extindere şi modernizare a Aeroportului Internaţional Iaşi (principala poartă de acces în zonă) şi amânarea realizării autostrăzii V-E (Târgu Mureş – Iaşi) împiedică desăvârşirea dezideratului de interoperabilitate în transporturi. O provocare pentru municipiu o constituie fosta platformă industrială, care în prezent se află în plin proces de metamorfoză, construcţiile, comerţul şi serviciile luând locul coloşilor industriali precum Nicolina, Terom, Fortus etc. Astfel, prin acest schimb de forţe, sectorul terţiar reprezentat de comerţ şi servicii a câştigat teren în detrimentul sectorului secundar, în general şi în detrimentul producţiei, în special.
Din sectoarele forţei de muncă active din Municipiul Iaşi, se pot sublinia anumite valorii medii din diverse sectoare de activitate economică:
Agricultură, silvicultură şi pescuit -166 salariaţi
Industria extractivă - 45 salariaţi
Industria prelucrătoare -16658 salariaţi
Furnizarea energiei electriec şi termice, gaze, apă caldă şi aer conditţionat - 1593 salariaţi
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare - 3041 salariaţi
Subtotal industrie -21337 salariati
Construcţii - 8255 salariaţi
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor - 20902 salariaţi
Transport şi depozitare - 5882 salariaţi
Hoteluri şi restaurante - 2542 salariati
Informaţii şi comunicaţii - 2696 salariaţi
Intermedieri financiare şi asigurări - 2022 salariaţi
Tranzacţii imobiliare - 1142 salariati
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice - 2685 salariati
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport - 3759 salariaţi
Administraţie publică, apărare, asigurări sociale din sistemul public - 4141 salariaţi
Învăţământ - 11540 salariaţi
Sănătate şi asistenţă socială - 11540 salariaţi
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative - 1709 salariaţi
Alte activităţi ale economiei naţionale - 1213 salariaţi
Numărul total  de salariaţi 102201
Un sector activ aparte este sectorul de sănătate, unde populaţia ocupată variază ca număr în funcţie de diversele specializări:
Medici proprietate publică - 2123
Medici proprietate privată - 264
Stomatologi proprietate publică - 93
Stomatologi proprietate privată - 274
Farmacişti proprietate publică - 39
Farmacişti proprietate privată - 476
Personal mediu sanitar proprietate publică - 4427
Personal sanitar mediu proprietate privată - 833
Total personal medical - 8529
Analizând evoluţia principalilor indicatori economico sociali în anii 2010 şi   2011  se pot observa unele particularităţi ale judeţului Iaşi  faţă de media pe ţară astfel:
- 
indicii de creştere a producţiei industriale (pe baza producţiei fizice) şi a cifrei de afaceri din industrie, pentru judeţul Iaşi, sunt superiori mediilor pe ţară, cel mai probabil din cauza bazelor mai mici de comparaţie (din anul anterior);
- de asemenea, indicii de creştere a exporturilor au fost mai mari faţă de indicii importurilor, atât pe total ţară cât şi pentru judeţul Iaşi; cu toate acestea, soldul operaţiunilor de comerţ exterior (exporturi - importuri) rămân în continuare negative, înregistrând chiar o uşoară creştere în 2011 faţă de 2010 (în ambele situaţii);
- efectivul salariaţilor din economie prezintă unele creşteri în decembrie 2011 comparativ cu 2010; pe total ţară s-au înregistrat creşteri la toate cele 3 mari grupe de activităţi, în timp ce la judeţul Iaşi au avut scăderi la primele 2 sectoare (agricultură/ industrie + construcţii), iar la comerţ + servicii, creşterile au fost superioare mediei pe ţară;
- la câştiguri salariale medii (brute şi nete), tendinţele au fost destul de apropiate (decembrie 2011 /decembrie 2010), judeţul Iaşi înregistrând creşteri comparabile cu media naţională; se menţine însă şi în 2011 un nivel mai mic al salariilor din judeţul Iaşi comparativ cu media pe ţară (în minus cu cca. 10 puncte procentuale);
- numărul şomerilor înregistraţi şi rata şomajului (decembrie/decembrie) prezintă tendinţe de scădere, atât pe total ţară cât şi în judeţul Iaşi, procentele (-) la ambii indicatori fiind destul de apropiate;
- la fel,  numărul mediu de pensionari  (Asigurări sociale de stat) din trim IV. a manifestat o uşoară tendinţă de scădere, (2011/2010), în timp ce pensia media lunară  a crescut cu aproximativ 4,5% (atât în România, cât şi în judeţul Iaşi);
- numărul autorizaţiilor eliberate pentru construirea  de clădiri rezidenţiale a scăzut în  2011 faţă de 2010, reducerea fiind însă mai accentuată în judeţul Iaşi faţă de media pe ţară;
- numărul locuinţelor date în folosinţă în anul 2011 a scăzut comparativ cu 2010, reducerea fiind mai severă în judeţul Iaşi faţă de media pe ţară, îndeosebi în municipii şi oraşe.
- 
în ceea ce priveşte principalele fenomene demografice, în anul 2011 faţă de 2010 au scăzut atât naşterile, cât şi decesele (pe total ţară şi în judeţul Iaşi); sporul natural însă a evoluat diferit, la nivelul României înregistrându-se un spor natural negativ (în creştere), iar la judeţul Iaşi sporul natural a fost pozitiv ( în scădere).




Obiective turistice:
Un impresionant patrimoniu cultural transformă Iaşul într-un muzeu în aer liber. Nucleul religios al acestui patrimoniu, reprezentat de peste 70 de biserici dă forţă mărcii de centru al pelerinajului ortodox internaţional pe care Iaşul şi-o asumă în fiecare an de Sărbătoarea Sfintei Cuvioasa Paraschiva. La Iaşi "fiecare piatră vorbeşte de trecut" şi aşa cum spunea Nicolae Iorga, oraşul este "prin sine însuşi un muzeu naţional"
Biserici şi mănăstiri:
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Aici se află racla cu Moştele Sfintei Cuvioase Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei la a cărei sărbătoare pe 14 octombrie, vin sute de mii de pelerini at%2
Facilitati oferite investitorilor: REŢEAUA DE CĂI AERIENE – AEROPORTURIAeroportul Municipiului laşi este cel mai vechi din România, fiind înfiinţat în anul 1926. Este amplasat la 8 km Nord de Iaşi, pe teritoriul administrativ al comunei Aroneanu, la o altitudine de 120 m şi este destinat traficului aerian intern şi traficului aerian extern de pasageri. Aeroportul dispune de: aerogara de pasageri, bloc tehnic, turn de dirijare şi control trafic, reţea electrică, termică şi gospogărie de apă, utilităţi, drumuri de acces. Principalele curse interne sunt către Bucureşti, Timişoara, Cluj, Suceava. Companiile care deservesc călătorii sunt: Tarom, Carpat Air, Austria Air Lines.Din păcate, Aeroportul Internaţional Iaşi nu dispune în prezent de infrastrucutră necesară pentru a face faţă noilor cerinţe impuse de evoluţia dezvoltării economico-sociale.
SITUAŢIA TRAFICULUI ŞI A INFRASTRUCTURII ÎN MUNICIPIUPentru a asigura o fluenţă a traficului şi implicit pentru descongestionarea circulaţiei în interiorul municipiului s-au luat, în ultimii ani, următoarele măsuri:
- modernizarea a unui număr de 125 de străzi din municipiul Iaşi, în perioada 2007-2011, finanţare din buget local şi credite externe;
- 
implementarea proiectului european Dezvoltare reţea rutieră în zona culturală, istorică şi turistică în perioada 2010 -2012 (obiective: modernizarea a 16 străzi din zona centrală a oraşului, crearea de piste pentru biciclişti, amenajarea a 20.000 mp spaţii verzi, reabilitarea liniei de tramvai);
- 
implementarea proiectului european Axa de dezvoltare Nord Sud Pasaj Octav Bancilă în perioada 2010-2013 (obiective : pasaj suprateran de transport peste calea ferată, modernizarea a unui număr de 10 străzi);
- 
implementarea proiectului european Dezvoltarea axei de transport Est-Vest în municipiul Iaşiîn perioada 2010-2012 (obiective : Pasaj subteran Mihai Eminescu, reabilitarea liniei de tramvai, modernizare străzi, piste pentru biciclişti);
- 
implementarea proiectului Dezvoltare şi reabilitare arteră funcţională Sud în perioada 2011-2014 (obiective: reabilitarea căii de rulare tramvai, aproximativ 8,2 km, reabilitarea pasajului suprateran Nicolina, reabilitarea infrastructurii rutiere pentru Strada Nicolina - Şoseaua Nicolina);
- implementarea proiectului Creşterea accesibilităţii spre zona centrală economică şi comercială a Polului de Creştere Iaşi în perioada 2011-2014 (obiective: modernizarea a 11 străzi, amenajare parcări);
- s-au finalizat parţial lucrările la şoseaua ocolitoare a Municipiului Iaşi şi redirijarea traficului de tranzit evitând astfel supraaglomerarea prin combinarea cu traficul local la traversarea municipiului.
TRANSPORTUL FEROVIARInfrastructura căii ferate în zona metropolitană Iaşi este bine dezvoltată (linie simplă şi dublă cu ecartament normal, linie simplă încălecată cu ecartament normal şi ecartament larg) cu un număr considerabil de km (285,016 km la nivel de judeţ), electrificată în cea mai mare parte şi care face legătura între România şi ţările foste CSI. Gara Mare Iaşi, trecută printr-un amplu proces de reabilitare şi modernizare este principala poartă feroviară a Zonei Metropolitane Iaşi care asigură accesul înspre/ dinspre oraşele importante ale ţării.
TELECOMUNICAŢIReţelele de intercomunicaţie existente sunt realizate cu linii aeriene, cabluri din cupru şi fibră optică. Pe teritoriul municipiului laşi funcţionează toţi operatorii privaţi de telefonie care au apărut pe piaţă după anul 1990. În mai multe parcuri din centrul oraşului dar şi în cele din cartierele Nicolina şi Alexandru cel Bun, ieşenii beneficiază de servicii de internet wireless.
ÎNFIINŢAREA PARCULUI ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNOLOGIC "TEHNOPOLIS" IAŞI.CLUSTERE ECONOMICE, CONSTITUIREA POLULUI NAŢIONAL DE COMPETITIVITATE CREATIVE ROMÂNIA
Următoarele organizaţii au decis, ca membrii fondatori, înfiinţarea polului de competitivitate Iaşi:
Asociatia Produc
ă
torilor din Industriile Creative (APIC) - 18 membri din care 15 sunt IMM-uri,Romanian Advertising and Media Association (RAMA) - 16 membri din care 15 sunt IMM-uri,Asociaţia Future în Textiles (FIT) - 81 de membri din care 12 sunt IMM-uri,Primăria Municipiului Iaş,Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" Iaşi
OBIECTIVELE CLUSTERULUIArmonizarea şi reprezentarea intereselor întreprinderilor şi instituţiilor participante;Crearea şi comercializarea unor produse şi servicii inovative din domeniul industriilor creative;Creşterea competitivităţii economice prin investiţii tangibile şi intangibile, finanţate din resurse proprii sau din fonduri naţionale sau comunitare;Stabilirea pe baza unor studii de marketing a unor obiective comune de dezvoltare în domeniul industriilor creative;
Participarea cu standuri comune la târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale;Perfecţionarea profesională a managerilor şi a angajaţilor prin cursuri organizate de formatori certificaţi sau cu experienţă dovedită în acest domeniu;Constituirea unei baze de date şi know-how comune, cu protejarea corespunzătoare a proprietăţii intelectuale;Colaborare cu instituţiile de cercetare şi inovare şi cu instituţiile de învăţământ profesional, mediu şi superior, în vederea adaptării programelor de învăţământ la cerinţele prezente şi de perspectivă ale pieţei muncii;Colaborarea cu autorităţile publice locale, regionale şi centrale în vederea asigurării uneidezvoltări durabile a zonei;Colaborare cu alte clustere din ţară şi din străinătate în vederea realizării unor parteneriate strategice.
Patrimoniul natural al Municipiului IaşiMunicipiul Iaşi este situat în Câmpia Moldovei, la contactul cu Podişul Central Moldovenesc. Prezenţa rocilor sedimentare şi influenţa agenţilor externi au determinat apariţia unui relief colinar la nord de Valea râului Bahlui care străbate oraşul, iar la sud a unor dealuri şi platouri mai impunătoare aparţinând Coastei Iaşilor: Breazu (204 m), Şorogari (202 m), Aroneanu (218m), Galata (185 m), Cetăţuia (130 m), Miroslava (183 m), Păun (404 m ). Privit în ansamblu, relieful are aspectul unui larg amfiteatru natural.
Municipiul Iaşi are o suprafaţă totală cu spaţii verzi de 660 ha (nu au fost incluse terenurile cu destinaţie forestieră (pădurea Galata, Breazu, Cetăţuia, Ciric, Ţicău etc) conform Anuarului Statistic al Romậniei din anul 2000. Suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este de cca. 20,6 mp.
Grădina Botanică a fost înfiinţată la Iaşi în anul 1856, sub organizarea medicului şi naturalistului Anastasie Fătu. Suprafaţa actuală este de aproape 100 ha şi cuprinde cca 2000 specii de arbori şi arbuşti. Este cea mai mare grădină botanică din ţară.Parcul Copou – amenajat în anul 1834 prin decizia luată de către domnitorul Mihail Sturdza, fiind prima grădină publică din Iaşi.Rezervaţia paleontologică Repedea (Bucium) este amplasată în apropierea Releului de televiziune pe dealul RepedeaParcul ExpoziţiePădurea Breazu
Zona de agrement Ciric cuprinde Lacurile Ciric I şi Ciric II şi Pădurea Ciric.
Proiectele municipalităţii pentru protejarea mediului
"Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Iaşi în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei energetice în alimentarea cu căldură urbană", proiect semnat în anul 2010 cu o valoare totală de253.279.177 lei
Obiectivele generale ale proiectului sunt: reducerea impactului negativ asupra mediului şi atenuarea efectelor schimbărilor climatice cauzate de sistemul de încălzire urbană şi asigurarea conformării până în 2015 cu cerinţele Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, încadrarea în normele europene privind emisia de gaze, creşterea randamentelor tehnice şi economice a principalelor echipamente, reducerea preţului de producţie a Gcal, creşterea numărului de consumatori.
"Managementul integrat al deşeurilor în Municipiul Iaşi"Municipiul Iaşi a implementat în perioada 26.10.2006 şi 30.06.2011 proiectul "Managementul integrat al deşeurilor" motivat de necesitatea realizării unei staţii de tratare deşeuri menajere, care să deservească întreaga zonă urbană şi localităţile învecinate conform normelor europene de protecţia mediului. În cadrul acestui proiect s-au realizat depozitul de deşeuri Ţuţora (50 ha), staţia de sortare şi compost cu o capacitate de 10.500t/an, s-au achiziţionat 3740 containere, 1060 eurocontainere, 10 autogunoiere compactoare, 600 coşuri stradale, 1 compactor, 1 buldzer.Având în vedere că perioada de implementare s-a stabilit până la data 30.06.2011 şi motivat de lipsa finanţării de la bugetul de stat prin Ministerul Mediului şi Pădurilor, s-au transferat lucrările rămase de executat către Consiliul Judeţean Iaşi. Acesta are pozibilitatea de a continua investiţia prin proiectul Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Iaşi, fiind beneficiar al aplicaţiei de finanţare pe POS Mediu, axa 2.
Campania "Locul deşeurilor nu este în casă. Trimite-le la plimbare!" privind colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice DEEE-uri, realizată în parteneriat cu SC Salubris SA şi Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec, în datele 6 octombrie 2012 şi 15 decembrie 2012. Au fost colectate în cadrul campaniei 16447 kg deşeuri de echipamante electrice şi electronice şi s-a înfiinţat un Centru de Colectare pentru DEEE în strada Rampei nr 3.
Patrula de reciclare, proiect realizat de RoRec în parteneriat cu Primăria Iaşi şi Inspectoratul Şcolar Judeţean al cărui scop a fost colectarea şi reciclarea DEEE în unităţile de învăţământ, pentru a contribui la atingerea obiectivelor cantitative impuse de normele europene, anume de 4 kilograme/locuitor anual.Participarea la Competiţia "Oraşul Reciclării" alături de încă 20 de oraşe.Oraşul Iaşi a răspuns pozitiv la acţiunile de protecţie a mediului propuse de organizaţia non-guvernamentală World Wide Fund for Nature (WWF), cunoscută la nivel mondial pentru conservarea naturii şi restaurarea ecologică a mediului natural. Pe 16 martie 2012 oraşul Iaşi a participat la competiţia Capitala Earth Hour România. S-au strâns aproximativ 2, 3 tone deşeuri din plastic.
Proiecte de investitii:
PROIECTE FINALIZATE ÎN 2010
Cele mai importante proiecte finalizate în 2010 sunt Reabilitarea şi dezvoltarea turistică a ansamblului monument istoric Mănăstirea Golia şi Centrul Expoziţional Moldova, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Iaşi.1.1. Reabilitarea şi dezvoltarea turistică a ansamblului monument istoric Mănăstirea Golia.Cu o deosebită importanţă în reintroducerea Mânăstirii Golia în circuitul turistic cultural acest proiect are o implicaţie directă în valorificarea potenţialului turistic al municipiului Iaşi. Concret, prin proiectul în valoare de 20.300.000 lei s-a consolidat şi reabilitat biserica Golia, au fost consolidate şi reabilitate turnul de la intrare precum şi 2 turnuri de colţ, a fost curăţat zidul din incintă şi protejat prin schimbarea olanelor, a fost reabilitată casa memorială "Ion Creangă" precum şi cişmeaua din cadrul ansamblului. Totodată proiectul a inclus şi modernizarea unui tronson de 990 m de cale rulare tramvai din zona Golia, mai exact tronsonul de linii de tramvai strada Armeană - Cinci Drumuri. Pentru perioada următoare ne propunem finalizarea ansamblului Mânăstirii Golia, prin implementarea proiectului Reabilitare Mânăstirea Golia - etapa a II-a. Cele mai importante lucrări prevăzute în cadrul acestui proiect sunt: restaurarea picturii interioare a bisericii Mănăstirii Golia, reabilitarea străzilor George Enescu şi Golia, stradela Armeană, iluminarea arhitecturală a ansamblului Mânăstirii Golia şi dotarea cu mobilier urban a zonei din imediata vecinătate a mânăstirii.1.2. Centrul Expoziţional MoldovaCentrul Expoziţional Moldova este un proiect în valoare de 37.840.000 lei dezvoltat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Iaşi şi finalizat în 2010, ce oferă o largă gamă de servicii în scopul îmbunătăţirii accesului mediului de afaceri la infrastructura, logistica şi resurselor necesare unei dezvoltări echilibrate şi creşterii competitivităţii. Prin acest proiect, punem la dispoziţie o suprafaţă de 6000 mp pentru târguri şi expoziţii, o platformă expoziţională în aer liber de 2000 mp, săli de conferinţe, 3 spaţii pentru incubator de afaceri, un restaurant fast - food şi 145 locuri de parcare. Centrul Expoziţional oferă posibilitatea agenţilor economici de a închiria spaţii pentru organizarea de târguri şi expoziţii, de a participa la târguri şi expoziţii organizate în incinta sa, de a închiria spaţii pentru organizarea de conferinţe specializate, simpozioane, seminarii, congrese, prezentări şi promovări de firme şi de produse noi, misiuni economice, manifestări culturale, forumuri.STRATEGII ALE MUNICIPIULUI IA
ŞI
1.Strategia de Dezvoltare Economico-Sociala Durabila a Municipiului Iasi - Orizont 2020 a fost adoptată în anul 2007 şi este în implementare. Nu este necesară actualizarea sa. Strategia Muncipiului Iaşi poate fi consultată pe site-ul primăriei, adresa www.primaria-iasi.ro.
Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere Iaşi, 2009-2015 a fost realizat şi adoptat în anul 2009, cuprinde toate proiectele care sunt şi vor fi implementate în Municipiul Iaşi pe POR AXA1
PROIECTE PENTRU CARE S-AU SEMNAT CONTACTE DE FINANŢARE ÎN ANUL 20111.Dezvoltare şi reabilitare arteră funcţională Sud, modernizarea completă a tronsonului Podu Roş - CUGBuget: 87.680.000 lei
Perioada de implementare: 29.06.2011- 30.05.2014.
Obiective: reabilitarea căii de rulare tramvai (aproximativ 8,2 km), reabilitarea pasajului suprateran Nicolina, reabilitarea infrastructurii rutiere pentru Strada Nicolina - Şoseaua Nicolina, vor fi refăcute trotuarele aferente acestui tronson şi vor fi amenajate piste pentru biciclete, pe fiecare sens de circulaţie.
2.Creşterea accesibilităţii spre zona centrală economică şi comercială a Polului de Creştere IaşiBuget: 9.089.631 lei
Perioada de implementare: 29.09.2011 - 29.03.2013
Obiective: Modernizarea a 11 străzi (Str. Costache Negri, Str. Bărboi, Str-la Bărboi, Str. Armeană, Str. Sf. Sava, Str. Agatha Bârsescu, Str. Dancu, Str. Vovidenie, Str. Vasile Stroiescu, Str. Maestrul Ion Baciu, Str. Matei Millo), modernizarea a 3 parcări (Parcare Teatrul Naţional, Parcarea din spatele Primăriei Municipiului Iaşi de pe str. Agatha Bârsescu şi parcarea din spatele Bisericii Armene - intersecţia cu str. Bărboi), reabilitare cale de acces dintre esplanada Constache Negri şi Rond Tg. Cucu.
PROIECTE AFLATE ÎN IMPLEMENTARE:
Zona de agrement Ciric

Buget: 46.624.000 lei
Perioada de implementare: 15.02.2011 - 05.02.2013
Obiectiv: Modernizarea, reabilitarea şi reorganizarea zonei de agrement Ciric, astfel încât să devină o zonă atractivă din punct de vedere turistic.
Dezvoltare reţea rutieră în zona culturală, istorică şi turisticăBuget: 91.134.026,91 lei
Perioada de implementare: 16.09.2010 - 12.07.2013
Obiective: Modernizare 16 străzi (Aleea M. Sadoveanu, Aleea Grigore Ghica Vodă, Bd. Carol I, Şoseaua Sărăriei Str. Sărăriei Str. M. Costăchescu, Str. Vasile Conta, Str. Vasile Alecsandri, Str. Vasile Pogor Str. Lascăr Catargi Str. Gavril Muzicescu, Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, Str. I.C. Brătianu, Str. A. Panu şi Str. Palat), refacerea şi modernizarea tramei stradale prin reabilitarea trotuarelor aferente străzilor menţionate, îmbunătăţirea sistemului de marcaj rutier, crearea de piste de biciclişti pe Str. A. Panu, Str. Palat şi Aleea M. Sadoveanu, amenajarea a 20.000 mp spaţii verzi, reabilitarea  liniei de tramvai de pe str. G. Muzicescu şi Aleea Gr. G. Voda.Axa de dezvoltare Nord Sud Pasaj Octav BancilăBuget: 87.862.000 lei
Perioada de implementare: 16.09.2010 - 16.09.2013
Obiective: Pasaj suprateran de transport peste calea ferată în dreptul străzii Octav Băncilă, modernizare Str. Columnei, Str. Toma Cozma, Str. Muşatini, Str. Plăieşilor, Str. Petru Poni, Str. Sarmisegetuza, Str. Strămoşilor, Str. Tabacului, Str. Vitejilor) şi refacerea trotuarelor aferente.
Dezvoltarea axei de transport Est-Vest în municipiul IaşiBuget: 90.766.562 lei
Perioada de implementare: 16.09.2010 - 16.04.2013
Obiective: Pasaj subteran Mihai Eminescu, cu rampe de acces dinspre Str. Păcurari şi Bdv. Independenţei, reabilitarea liniei de tramvai de pe str. Elena Doamna, modernizare str. Elena Doamna, Bd. Independenţei, Str. Păcurari, şos. Păcurari şi trotuarele aferente acestor străzi. Crearea de piste de biciclişti aferente Str. Păcurari- Şos Păcurari, îmbunătăţirea sistemului de marcaj rutierCentrul Tehnologic RegionalBuget: 18.281.000 lei.
Perioada de implementare: 02.12.2010 - 02.06.2013
Obiectiv: Centrul Tehnologic Regional va fi situat pe Bd. Poitiers nr. 10, şi va consta în construirea a patru clădiri ale căror spaţii vor fi închiriate firmelor pentru cercetare şi transfer tehnologic.ARCHIMEDESBuget: 20.600.000 lei
Perioada de implementare: 15.09.2008 - 15.09.2012
Obiectiv: Promovarea şi introducerea unor măsuri pentru un transport urban durabil, curat şi economic.ERMISBuget: 93.200 Euro
Perioada de implementare: ianuarie 2010 - decembrie 2012.
Obiectiv: Dezvoltarea unui model eficient de guvernare locală prin sisteme inovative dedicate în special punerii în valoare a întreprinderilor mici şi mijlocii.RETINA - Revitalizarea fostelor zone industrialeBuget: 278.500 Euro
Perioada de implementare: 36 de luni (2009-2012)
Obiectiv: Revitalizarea fostelor zone industriale şi găsirea de soluţii sustenabile pentru acestea.
PLUS - Strategii de iluminat public pentru spaţii urbane durabileBuget: 94.920 Euro
Perioada de implementare: octombrie 2010 - decembrie 2012.
Obiectiv: Proiectul PLUS aduce o contribuţie semnificativă la reducerea consumului de energie şi de raţionalizare a acestuia. Scopul proiectului constă în a valorifica bunele practici existente şi rezultatele legate de economisirea de energie, de a oferi soluţii viabile pentru provocările legate de mediu cu care se confruntă fiecare partener, oferind posibilitatea ulterior de a finanţa aceste nevoi identificate, prin intermediul Fondurilor Structurale.SEE GSR (Model de responsabilitate socială guvernamentală în instituţii şi servicii publice)Bugetul Municipiului Iaşi: 190.000 EuroPerioada de implementare: aprilie 2009 - septembrie 2012
Obiectiv: obţinerea calităţii şi excelenţei în domeniul serviciilor publice şi guvernării locale prin schimbul de modele de bună practică la nivel european.
SEE MMS (Sistem de Managementul Mobilităţii)Bugetul Municipiului Iaşi: 90.000 EuroPerioada de implementare: aprilie 2009 - iulie 2012.
Obiectiv: stimularea mobilităţii persoanelor, crearea unor Centre pilot de informare privind mobilitatea, favorizarea accesabilităţii şi a transportului multi-modal.Proiectul Organza - Reţea de oraşe creativeBugetul Municipiului Iaşi: 90.000 EuroPerioada de implementare: 2010 - 2012.
Obiectiv: stimularea dezvoltării economice prin intermediul industriilor creative, prin schimbul de bune practici la nivel european şi promovarea unor idei novatoare şi politici de susţinere în domeniul textil. Obiectivele proiectului vor fi atinse prin implicarea unui grup mixt de actori sociali, din sfera academică, a factorilor de decizie la nivelul autorităţilor locale şi a sectorului de afaceri (întreprinderi mici şi mijlocii) la elaborarea unui set inovativ de politici publice. În cadrul proiectului va fi creată şi o reţea care să promoveze cercetarea şi schimbul de bune practici în domeniu, precum şi contactul direct între întreprinzători din domeniul textil din întreaga Europă.
eGOS - Servicii e-Orientare şi e-GuvernareObiectiv: Proiectul îşi propune să furnizeze servicii de informare, îndrumare şi ajutor prin utilizarea instrumentelor bazate pe tehnologii TIC cum ar fi: video-conferinţă, e-mail, chat, forumuri etc. Serviciile de e-orientare vor fi accesibile de către utilizatorii finali on-line, de la calculatorul propriu de acasă, de la EG-chioşcurile plasate în cartierele lor şi de la EG-terminalele din locaţiile partenerilor tester sau ale organizaţiilor asociate.
Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul IaşiÎn vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei energetice în alimentarea cu căldură urbană – acest proiect este prezentat în capitolul privind starea economică, social şi de mediu.
PROIECTE PENTRU CARE S-AU ÎNTOCMIT DOCUMENTAŢII:Sistem de Management al Traficului în Municipiul IaşiValoare: 91.182.309,09 lei
Obiective specifice:
Implementarea unui sistem de management al traficului care contribuie la fluidizarea traficului Iaşi, reducerea timpului de staţionare a autovehiculelor la traversarea intersecţiilor, creşterea vitezei de circulaţie, reducerea congestiilor; acesta cuprinde:
- 
un centru de comandă şi control al traficului;
- 
90 intersecţii şi treceri de pietoni semaforizate şi echipate cu automate de dirijare a circulaţiei şi detectori de vehicule;
- 
un sistem de comunicatie între intersecţii şi centrul de comandă cu fibră optică;
- 
un sistem de camere video pentru supravegherea condiţiilor în care se desfăşoară traficul;
- 
un sistem de management al defectelor.
Creşterea siguranţei circulaţiei auto şi pietonale prin implementarea unui sistem de camere video pentru supravegherea condiţiilor în care se desfăşoară traficul;Crearea de noi locuri de muncă pe durata implementării proiectului, prin angajarea personalului care să opereze centrul de comandă şi control al traficului.
Reabilitarea, modernizarea şi extinderea "Căminului de Pensionari Sf. Parascheva"Valoare: 10.997.639,07 lei
Obiective specifice: modernizarea camerelor de cazare, înlocuirea instalaţ
iei termice, sanitare şi electrice, realizarea unui sistem termoizolant corespunzător pentru întreaga clădire; dotarea cu mobilier şi echipamente necesare pentru prelucrarea produselor alimentare, prepararea hranei şi pentru sala destinată spălătoriei; instalare lift-uri pentru transportul de persoane, reabilitarea blocului sanitar, extinderea Căminului de Pensionari prin construirea unui nou corp de clădire.Consolidare şi restaurare imobil în vederea înfiinţării Muzeului Municipal IaşiValoare: 19.488.616,91 lei
Obiectiv: Restaurarea clădirii de patrimoniu din Str. Zmeu, nr.3, transformarea acesteia în Muzeul Municipal, refacerea căilor de acces şi construirea utilităţilor anexe, inclusiv cu scopul de a reda circuitului turistic această clădire.
Reabilitare Mânăstirea Golia – etapa a II-aValoare: 25.895.072,70 lei
Obiective: restaurarea picturii interioare bisericii Mânăstirii Golia (responsabil liderul de proiect - Consiliul Judetean Iaşi), reabilitarea străzilor George Enescu şi Golia, stradela Armeană, reabilitarea grupului sanitar W.C. Tg. Cucu, iluminarea arhitecturală a ansamblului Mânăstirii Golia şi dotarea cu mobilier urban a zonei din imediata vecinătate a mânăstirii (responsabil partenerul - Primăria Iaşi).Reabilitarea Plajei din zona Nicolina
Valoare: 20.427.792.36 lei
Obiectiv: Modernizarea spaţiului pentru structura de agrement din zona Nicolina.Modernizarea reţelei de linii de tramvai în polul de creştereValoare: 89.430.416 lei 
Obiective: reabilitarea a aproximativ 9,9 km cale de rulare tramvai pe Bld. Nicolae Iorga, Bld. Primăverii, Calea Chişinăului, Bld. Metalurgie, Str. Vasile Lupu, reamenajarea a 15.010 mp de spaţii verzi, în zona delimitată de intersecţia Doi Băieţi şi staţia de tramvai Bazar.Reabilitare Linie tramvai Iaşi - Dancu Valoare: 73.246.982 lei
Obiective: reabilitarea a aproximativ 1,4 km cale de rulare tramvai. reabilitarea a 3,4 km infrastructură rutieră stradală şi a trotuarelor cu suprafaţa de 15.491 mp, în zona delimitată de intersecţia Doi Băieţi şi Podul Sfântul Ioan.
Regenerare urbană Zona Lăpuşneanu - Piaţa Unirii Valoare: 13.588.348,88 lei
Obiective: modernizarea zonei Piaţa Unirii Iaşi prin reabilitarea pavimentelor, a spaţiilor verzi, a mobilierului urban, a iluminatului public şi a tuturor funcţiunilor din zonă, reabilitare Str. Lăpuşneanu şi pasajul subteran din Piaţa Unirii.Modernizarea legăturii rutiere Centrul intermodal de transport -Gara IaşiValoare: 79.362.244,89 lei
Obiectiv: Reabilitarea şi modernizarea a 5.115,98 m de străzi urbane (str. Splai Bahlui Mal Stâng, Str. Bld. Mangeron, Bld. Chimiei, Str. Drum Metalurgie), construirea unui pasaj subteran cu gabarit normal unidirecţional (Podu Roş), reabilitarea spaţiilor pietonale aferente străzilor reabilitate, construirea de piste de biciclişti, îmbunătăţirea sistemului de marcaj rutier.Principalele activităţi desfăşurate în cursul anului 2011 referitor la implementareaReabilitarea infrastructurii rutiere în zona industrială a Municipiului IaşiValoare: 92.924.696,44 lei
Obiective: Construire pasaj subteran cu gabarit normal unidirecţional în zona Podul Roş, modernizare Str. Splai Bahlui Mal Drept şi Bd. Chimiei.
Două din proiectele aflate în portofoliul Planului Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Crestere Iaşi pentru care s-au lucrat documentaţii pentru finanţare au fost scoase de pe lista proiectelor finanţate din fonduri europene: Centrul Intermodal de Transport Autogara Iaşi şi Modernizarea şi Reabilitarea parcului public al Teatrului Naţional Vasile Alecsandri (respins în plenul Consilului Local).