24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

În 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.

Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, urmând ca într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu sa-l propuna domnitor si in Muntenia, la 24 ianuarie 1859, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate,

În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru ca la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România creându-se actualul stat.

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. In timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însa, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.

Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia.

CALEA BABELOR - Prof. Ion Coja

La 14 octombrie, la Iasi, in fiecare an vin foarte multi pelerini la sarbatorirea Sfintei Parascheva.

Indiferent de vreme, stau la cozi imense pentru a ajunge in fata raclei in care se afla moastele acesteia.

Majoritatea acestor pelerini sunt femei simple, de la tara, dar nu numai. 

Da, sunt din Iași. Locuiesc de 17 ani pe traseul Babelor către moaște. De 17 ani am străzile îngrădite, dau explicații jandarmilor, uneori merg pe jos, am mai mult de curățat la poartă, am găsit un portofel golit, într-o primăvară, pe sub frunze și zăpadă, cu acte de Babă în el, aruncat peste gard, în grădina mea, în toamnă, de un șmecher de hoț… și, împreună cu niște surori catolice dintr-un sat, am găsit Baba și i-am trimis actele…

Mă uit la mulțimea aceea de Babe (de copii, de tineri, de mai puțini moși, că bărbații sunt mai puțin rezistenți ori rămân cu animalele acasă ori sunt deja plecați la Domnul). Le privesc cum stau nopți la rând în frig. Eu mă culc la căldură (și tu), iar Babele stau ca fraierele și zgribulesc în ploaie, li se face rău, deranjează SMURD-ul & ambulanța deja ocupate, nu-i așa? cu chestii mai elevate în orașul nostru, capitală blablabla…

Dar nu cad prea multe Babe pe jos, că se sprijină unele pe altele. Se țin între ele drepte, fiecare cu păcatele și durerile ei, orideunde ar fi. Și se ațin așa, ca niște pinguini autohtoni osoși, unele de spatele altora, și toate împreună, de firul nevăzut care leagă durerea de speranță.

”S-a fi făcut grâu`, maicî, pi la voi, anu‘ ista? Pi la noi, nu, c-o plouat… Șî, câți copchii zîci cî ai? Șî pi undi‘s, maicî? Ș-a mii, tăt diparti…Tăt duș cu treabî, au șî ii copchii la școli… Nu, niși a mii n-o vinit anu ista… da‘ cu ajutoru Sfintii poati vin la anu că de-amu sî cam gatî… s-o cam gătat cu viața noastrî… atâta bucurii mai avem șî noi… gându‘ la copchii și aișea, la Sfântî…”

Și mai fac un pas… și mai trec de un gând. Și mai spun o rugăciune, când le este frig, se mai încurajează… se mai contrazic unele cu altele, apoi se împacă, își mai dau un colț de pâine, doar au drum de dus înainte… poate mâine dimineață o să ajungă coada…

Uneori ies în stradă cu ceaiuri calde, cu porții de hrană fierbinte. Și ne bucurăm de a dărui, nu de a primi. Și fac asta împreună cu fiica mea. Cum aș putea s-o învăț, mai direct, respectul, compasiunea? La un curs de Personal Development?

Câteodată plouă crunt și e un frig de îți aduci aminte și păcatele nefăcute. Și de Sfânta Parascheva e frig când plouă, fraților. Anul ăsta, cât pentru cei zece în care nu a plouat… Când intru în casă: căldurică, Chopin pe youtube, supă fierbinte, sfeșnic cu lumânare aprinsă pe masă… bețișoare parfumate… subiecte… suntem ”normali”. Afară, lame de cuțit. Și ploi însemnate cantitativ. Cu intensificări ale vântului.

Vine noaptea. Dai să te culci. Te gândești că e alegerea Lor. Și… Vrei să scapi de Babe? Nu poți. Le vezi la televizor: umilite, arătate în posturi jenante, căutate cu lumânarea de niște mici șacali care, astfel, își ascut dințișorii pentru viitor.

Dar, slavă Domnului, Babele de la televizor parcă nu seamănă cu cele din rând. Eu mă duc de dimineață să verific. Când colo, ce văd? Mâinile crăpate, aspre, uscate și înnegrite de muncă, de frig, de zloată, de arșiță… Mâinile lor noduroase, cioturi închircite de cărat greutăți la animale, cu sacul, de la câmp…

Mă uit la Ele. Sunt Babele alea care s-au născut înainte sau chiar în timpul Războiului. Poate le-au fost răpiți tații ori frații de gloanțe. Sunt Babele care au dus Greul. Care au trecut prin foamete. Cărora li s-a furat averea. Babele care, pe când erau fete, n-au avut dosar bun și n-au mai făcut liceul ori vreo școală mai înaltă. Ai căror părinți, frați ori uncheși au înfundat pușcăriile comuniste.

Babele astea au trăit în carnea vieții lor mărirea și căderea epocilor. Ele Știu. Ele sunt Memoria. Pe fața fiecăreia citești Istoria țării, mai abitir decât în manualele actuale.

Babele astea au muncit la CAP-uri până la ultima sudoare. Babele au semănat, au prășit cu sapa, au cules, au cărat cu spinarea, au făcut snopi și au dat la dobitoace. Babele astea au mers pe lângă căruță sau car, să le fie mai ușor animalelor.

Pe spinarea Babelor s-au clădit fabricile, uzinele, spitalele, grădinițele și școlile. Babele au pansat rănile bolnavilor, Babele au spălat murdăria din toate birourile, din toate w.c.-urile, din trenurile, din grădinițele și școlile prin care am trecut. Babele au fost lângă bărbați pe șantiere. Babele astea au ridicat copii și au dat țării ăsteia inteligență cât în alte zece țări.

Babele au căutat găinile în fund să vadă dacă au ou să-l dea nepoților la oraș, ”să aibă oușor bun, de țară, maică…”. Babele astea au muls vacile și aduc la oraș brânză adevărată, ca să nu se mai spurce pruncii cu otrăvuri cu brand și preț din supermarket. Babele au făcut cozonacii și pâinea bună, cu cruce deasupra, păștile de Paști și ouăle înroșite.

Babele astea au adus pe lume miei, viței, pui de găină sau gâște fără număr, ele au dat la păsări, ele au dat la dobitoace, ele le-au gătit, ele le-au îngrijit. Și au grijit omul, copiii, casa și curtea, grădina, câmpul și cimitirul. Babele au zis ”Doamne ajută!” la vremi de grele încercări și au învățat să ceară ajutor de sus cu teamă și blândețe, pe când Omul lor suduia. Babele au moșit femeile și au învățat fetele să fie cinstite și cinstitoare. Babele au lăut pruncii și i-au vindecat la ceas de cumpeni. Babele astea mai știu câte un leac din plante sau câte o poveste ori descântec. În poala Babelor ăstora nepoții au primit o mângâiere aspră când părinții au plecat să spele domnești dosuri italiene pentru câțiva firfeurei.

Babele astea nu au avut curent și au învățat carte la lumânare. Dar au scris ori au ținut minte și au dus mai departe povești, cântece, snoave și tradiții. Babele au tors lâna oilor, au boit-o cu vopsele din flori de câmp, au cusut la lampă ii cu altițe, cămeși de mireasă și de mire, au țesut covoare, lăicere, cuverturi, grindare, au împletit șosete groase bărbaților care s-au dus la pădure să aducă un car de lemne, copiilor care s-au dus cu uratul ori la școală… Am întrebat o Babă de la Sucevița, care cususe astă-iarnă cămeșa soțului și iia ei, bătute de cruciulițe, de ieșiseră împreună, în straie aidoma, la o Mare și Sfântă Sărbătoare: ”Când ai cusut atâta, mătușă, în trei luni? Printri treabî, maicî!”. Stâlpi. Stâlpi de oameni ce țin și Cerul sus și Pământul jos, și mai duc și portul, în cel veac ce vine.

Babele astea ele au grijit vatra, casa, tinda, prispa și ograda, au vopsit gardurile, au albit ștergarele și au împodobit ferestrele și porțile. Babele au făcut masă mare cu zamă de cucoș, găluci cu carni și cuptioare de poale-n brâu și au așteptat oaspeți mari, copiii-domni, la hram ori la sărbători. Atunci și-au spălat mânurile mai abitir, numai că nu iese negreala, chiar cu sare de lămâie. Nu iese decât oleacă de sânge prin crăpăturile adânci, dar trece cu seu de oaie.

Babelor ăstora le-au murit copiii în burtă sau în leagăn din lipsă de medici, de medicamente ori de cunoștințe, pile și relații. Le-au murit bunii și străbunii, iar ele se tot țin de calendar, de biserică și de cimitir. Babelor ăstora capitalismul le-a luat și ce le mai rămăsese după comuniști. Le-a luat serviciul, demnitatea, copiii și nepoții. Lor nu le-au mai rămas decât pomenile, rugăciunile, lacrimile și batistele cu noduri în care stau ascunși câțiva lei. Și câțiva biscuiți ieftini.

Și niște sfinți. Cu care ele vorbesc, se sfătuiesc, la care se roagă și de la care nădăjduiesc ajutor. De la cine, altcineva, să aștepte? Copiii? Ocupați. Nepoții? Plecați după Pokemoni aka diplome. Statul? Care? Societatea civilă? Pe bune? Neamurile? Vecinii? Ei, da, neamurile și vecinii. Neamurile și vecinii de rând, la moaște. Să pupe un mort.

Pentru că, pentru ele, morții și viii sunt tot o lume. Iar sfinții sunt mijlocitorii. ”Da, Ghiță, așteaptă-mă, vin la Sân‘ Dunitru”, zicea mătușa mea, pe la Schimbarea la Față, omului ei, plecat în ceea lume, de aproape un an. Ea trăia la fel de conștientă și coerentă peste Tot. Glissando. Apoi se uita la mine și zicea: ”Îi ghini vițălu‘, c-o fost cam galeș? Da‘ vaca, ați dat la vacî? Sî culegi prunili, maicî, sî faci magiun la feti…” Apoi iar se uita la moșul Ghiță al ei din aer și vorbea cu el dându-i vești despre vițel… Și se muta cu ochii la Sfânta din icoană. ”Maicî Precistî, sî mă duci la Sân‘ Dunitru la omu‘ nieu”. Și exact la Sân‘ Dunitru s-a dus la întâlnire. Zis și făcut. Cu rânduială, rost și prin conlucrare.

Cele mai multe Babe nu știu de FaceBook. Pentru ele a Face înseamnă a Fi. Ele nu îți dau Like. Îți dau o binecuvântare, un măr, un ou, o poală de nuci sau de fasole. Nu virtual, în materie, maică. Nu au cont bancar, dar au un ban deoparte pentru nepoți. Babele pierd casele la inundații sau pământurile și pădurile, fraierite de primari. Dar ele mereu găsesc o încurajare pentru tine, cel venit cu Audi la țară. Pentru că ele, sărmanele Babe, de-atâta suferință, așteptare și credință, aproape că s-au sfințit așa, și ele, tot ținându-se de funia rugăciunii înălțate către Cer. Și s-ar duce pe ea în sus, să nu deranjeze ieșenii spilcuiți și miștocari…

Iar dacă încă nu te vezi și pe tine, acolo, printre ele, nu crede că nu ești pomenit în rugi. Nu scapi. Noi toți suntem în rugile lor ”mult folositoare”. Căci dintr-o Cale de Babe ne tragem toți, ca niște frați estimp și în ist loc. Dacă nu crezi, uită-te la bunele și străbunele tale. Mai sunt ele fete mari cu obrajii rumeni? Poate prin tablouri vechi.

”Alertă de trafic intens în zona Mitropoliei Iași. Se circulă Babă la Babă.” Statui umblătoare de carne înghețată și rugă fierbinte. În miroznă de aspru busuioc și dulce mir. Babele-Arhanghel circulă prin frig, ploaie, pe Calea lor, tăcute. O dată pe an. Se văd și Ele cu Sfânta lor. Apoi, ca niște biserici mici și luminoase, mergând tot cu fruntea înainte, te întreabă, grăbite, jenate, în care parte-i gara. Se retrag. Duc cu ele busuioc, iconițe ieftine pentru cumătre și vecini, agheazmă pentru casă și animale. Și ne lasă singuri. Noi între noi. Ne lasă Iaș-ul, trafic-ul, Facebook-ul, mișto-ul, Mall-ul. Și Halloween-ul! Rămânem fiecare cool, trendy, stylish, cu deadline-urile, income-urile și insight-urile noastre.

Mă întreb, în termeni de management, dacă Babele astea, și-au atins, per total, ținta. Cât s-au căznit ele, cât au scos din carnea lor prunci, cât au zidit lut cu pleavă și balegă cu mâinile lor, cât au ridicat, cât au cărat, cât au stins jarul febrei vreunui om al lor, cât s-au rugat, cât au plâns și au îngropat, totuși n-au putut clădi un strat cât de subțire de rușine care să stea pe veci în obrazul tuturor copiilor lor. Și asta, pentru că n-au cerut pentru ele nimic. Credeau că cineva va observa că li se cuvine un pic de onoare? Au așteptat ca buna educație să o dea școlile prin care copiii le-au trecut?

Ei bine, ele au rămas așa, simple și stinghere, cu modestia de femei străine, necunoscătoare și trecute. Și cu nădejdea, credința și dragostea lor. Și cu Sfinții. Și cu Dumnezeu.

Iar noi? Va trebui să reușim noi singuri să devenim o țară de oameni cuviincioși, care să le sărute mâinile și să își ridice pălăria în fața lor, a Babelor, oricine și oricare ar fi ele. Și să avem și noi atâta iubire, nădejde ziditoare, smerenie, bună-cuviință și putere câtă au Babele astea din ”viam senectute”.

Dacă vrei, întoarce-le un bob de respect. Căci rândul și rânduiala Babelor a ținut osia țării și chingile neamului. Până acum. În veacul vecilor, le-om ține noi și-ai noștri.

Putea-vom?

*

*

Nota: Sunt foarte interesat de numele doamnei care a scris acest text grozav. Mă gândesc să public acest text în cartea aflată la tipar. Și să cinstesc astfel numele româncei noastre, cu semnul pe care-l pot da eu de respect și recunoștință.

Guvernul vrea sa reclasifice toate localitatile. Comunele depopulate vor fi unificate. Vezi in ce categorie se plaseaza orasul tau

Harta - Unitati teritoriale Urbane

Foto: Ministerul Dezvolarii Regionale

Ce uneste cinci orase precum Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi si Timisoara? Statutul de “pol regional principal” pe care doar aceste cinci orase il au intr-un proiect cu impact urias asupra organizarii teritoriale: Guvernul propune reclasificarea oraselor in sapte categorii si a comunelor in doua in functie de cativa parametri ce iau in calcul noile realitati sociale. Proiectul promovat de Ministerului Dezvoltarii arata in ce categorii urmeaza sa se inscrie localitatile si prevede ca actualizarea clasificarii se va face la fiecare trei ani. Proiectul prevede o masura cu mare impact social, administrativ si politic: localitatile cu scaderi accentuate de populatie sa fie unificate cu altele din cadrul ariilor functionale, la initiativa autoritatilor locale. Daca pana la finele anului 2025, comunele vizate nu ating anumiti indicatori, ele vor fi unificate cu altele invecinate, la initiativa Guvernului.

• Vezi in articol in ce categorie se va afla localitatea ta

Potrivit proiectului de lege, localitatile urbane urmeaza sa fie reclasificate astfel:

• Municipiu capitala, de importanta nationala si europeana: Bucuresti

• Municipii poli regionali principali cu potential transnational (Conditii: peste 250 de mii de locuitori si 400 de mii in aria functionala, sedii de institutii de interes national, minim o universitate cu peste zece mii de studenti sau cu specializare unica pe tara, spitale de categoriile I si II si monoprofil cu nivel de competenta inalt, Institute Nationale de Cercetare-Dezvoltare): doar cinci orase: Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi si Timisoara.

• Municipii poli regionali secundari (conditii: peste 100 de mii de locuitori si 300 de mii in aria functionala, sedii de institutii de interes judetean /supra-judetean, accesibilitate la sistemele de transport, minim o universitate, spitale de categoria III SI IV / V, minim o entitate de Inovare si Transfer Tehnologic): Arad, Pitesti, Bacau, Oradea, Botosani, Brasov, Braila, Buzau, Galati, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Targu Mures, Piatra Neamt, Ploiesti, Satu Mare, Sibiu, Suceava si Ramnicu Valcea

• Municipii poli judeteni principali cu potential transnational (conditii: peste 40 de mii de locuitori si 200 de mii in aria functionala, sedii ale administratiilor judetene, minim 1 filiala de universitate sau unitate postliceala, spital de categoria III si IV/V, institutii culturale de reputatie judeteana) Alba Iulia, Bistrita, Resita, Sfintu Gheorghe, Tirgoviste, Tirgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Calarasi, Slobozia, Giurgiu, Slatina, Zalau, Alexandria, Tulcea, Vaslui si Focsani

• Municipii si orase poli judeteni secundari. Conditii: peste 20 de mii de locuitori si 50 de mii in zona de influenta / cu potential de arie functionala urbana, minim o filiala universitara sau unitate postliceala. Vezi lista oraselor cuprinse in aceasta categorie aici (pag. 6-8 in document).

• Municipii si orase centre urbane cu rol zonal. Conditii: peste cinci mii de locuitori si 30 de mii in zona de influenta / potential de arie functionala urbana, minim 1 liceu / grup scolar, spital de categoria IV / V sau centru de permanenta, Institutii culturale de importanta locala). Vezi lista oraselor cuprinse in aceasta categorie aici (pag. 8-14 in document)

• Municipii si orase centre urbane cu functii specializate, municipii si orase necuprinse in categoria precedenta si care sunt de regula subordonate unui municipiu din categoriile I-V, caracterizate printr-un specific turistic, economic, de transport, energetic, rezidential, etc. Conditii: cel putin 2 dintre urmatoarele: acces la drumuri nationale si judetene, acces la o magistrala feroviara in limita a 100 km si autogara in limita a 30 km; minim 1 liceu / grup scolar. Vezi lista oraselor cuprinse in aceasta categorie aici (pag. 14-23 in document).

Proiectul de lege introduce si notiunea de oras cu caracteristici rurale. Guvernul defineste aceste localitati ca acele orase care satisfac comulativ cele putin 3 din urmatorii 4 indicatorii: peste 30% din populatie ocupata in agricultura, mai putin de 50% din totalul strazilor modernizate, scaderea numarului de locuitori in ultimii 20 de ani si peste 40% din populatie cu domiciliu in sate apartinatoare si localitati componente, altele decat localitatea resedinta de unitate administrativ teritoriala. Pe lista oraselor cu caracteristici rurale identificate de guvern intra majoritatea comunele transformate fortat in orase in anul 2004, prin Legea 83/2004. De-a lungul timpului, presa a consemnat nemultumirile locuitorilor din aceste foste comune. Ei sunt nevoiti sa plateasca impozite calculate la nivelul oraselor, insa fara a beneficia de infrastructura si dotarile specifice unui oras. Vezi lista localitatilor incadrate ca oras cu caracteristici rurale aici.

Localitatile rurale vor fi impartite in comunele poli rurali (comune cu rol de service intercomunala la nivelul zonelor lipsite de orase pe o distanta de minim 25 km) si alte comune. Satele componente ale comunelor si cele care apartin municipiilor si oraselor sunt parte a retelei de localitati rurale, mai prevede proiectul de lege. Vezi lista localitatilor incadrate in aceasta categorie.
Guvernul a intocmit si o lista a localitatilor in care s-au produs scaderi accentuate de populatie, precum si a celor care au in structura lor localitati cu populatia sub 100 de locuitori. Pentru aceste localitati, executivul “incurajeaza unificarea administrativa” la initiativa autoritatilor locale si ca urmare a vointei exprimate prin referendum local de catre populatie. Comunele vizate trebuie sa respecte anumite dotari si indicatori prevazuti de lege pana la sfarsitul anului 2025 daca vor sa isi pastreze statutul actual. Altfel, incepand din data de 1 ianuarie 2026, aceste localitati vor fi unificate cu altele invecinate, la initiativa Guvernului prin lege.

Scaderi ale populatiei cuprinse intre 20 si 50% s-au inregistrat in aproape 50 de orase si municipii si circa 170 de comune. Printre orasele incluse pe lista localitatilor in care s-a inregistrat o scadere accentuata a populatiei se numara: Brasov, care a pierdut peste 76 de mii loc. din 1990 pana in 2012, Resita, cu peste 29 de mii de loc in minus, Medias, cu 23 de mii, si Hunedoara, care a pierdut aproape 22 de mii de loc. Vezi lista localitatilor in care s-a produs o scadere accentuata a populatiei aici.

Noua lege va aduce si o modificare a modului de calcul a impozitelor locale, care va fi pus in acord cu proiectul de lege la 6 luni de la publicarea sa in Monitorul Oficial.

Lista masonilor din România

Raportul SRI (ceva mai vechi pana apare altul nou –n.r.) arata ca “Marea Loja Naţionala din Romania, condusa de Marele Maestru Eugen Ovidiu Chirovici, este o creaţie a serviciilor secrete ruse realizata cu sprijinul direct a criptocomuniştilor romani” si de asemenea ca “Masoneria romana, „fiica zvapaiata” a Kremlinului este o organizatie secreta parapolitica, bine ancorata in toate zonele societatii romanesti, de la administratie si servicii secrete pana la diplomatie si biserica. Prin aderarea la grupurile infractionale organizate sub „cupola” M.L.N.R., nenumarati frati masoni au adus atingere sigurantei nationale, facandu-se vinovati de conspirare impotriva statului roman si a interesului national.”Lista celor mai importanti “venerabili” din Bucuresti cu tot cu Lojele de care apartin si afacerile sau functiile lor in institutii publice – asa-numita “Lista a lui Roncea”
Alexandru Dăescu (Loja Concordia) – director în cadrul Institutului Ana Aslan2. Pierre de Hillerin (Loja Delta Dunării) – director al Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport3. Vlademir Georgescu (Loja Nicolae Bălcescu) – profesor universitar4. Nicu Alifantis (Loja Nomine Mircea Sion) – artist5. Mihai Oancea (Loja Ieroboam) – afaceri imobiliare6. Bogdan Pârvanu (Loja Bucureşti) – arhitect şef al Primăriei sector 2 Bucureşti7. Adrian Bălan (Loja Meşterul Manole) – afaceri imobiliare8. Andrei Toma (Loja România Unită – preşedinte de regiune la Asociaţia Naţională a Cluburilor Lions9. Ştefan Chiocinaru (Loja I.C. Brătianu) – profesor de ştiinţe politice, jurnalist, doctor în drept internaţional10. Mircea Neacşa (Loja Carol Davila) – director în cadrul Televiziunii Române11. Victor Teodor Iovici (Loja Scara lui Iavov) – viceprimar al Municipiului Bucureşti, membru în conducerea PRM12. Bogdan-Dimitrie Niculae (Loja Cavalerii Sf. Raphael) – medic specialist dermatolog, preşedinte Asociaţia Română Anti-Aging Lasermed13. Cornel Hagiescu (Loja Echerul de Aur) – manager casa de producţie IMAGINA14. Mircea Perpelea (Loja William Preston) – director în cadrul Băncii Naţionale a României, fost prefect al judeţului Vâlcea15. Octavian-Mircea Grozea (Loja Romana) – om de afaceri, MTG MANAGEMENT SOLUTIONS, PRICE JOY şi LCT OPTICAL COMMUNICATION16. Liviu Poenaru (Loja Lumina) – avocat17. Ionel-Cristinel I. Deaconescu (Loja Etica) – consilier PDL în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, om de afaceri18. Adrian Dimitriu (Loja Memphis) – om de afaceri, RCS INTERNATIONAL FORWARDING19. Nicolae Efimov (Loja Gheorghe Comănescu) – director Spitalul CFR 2, doctor în ştiinţe medicale (ortopedie)20. Florin Stoenescu (Loja Calea Inimii) – secretarul Comisiei de Istorie a Centrului Academic de Studii Hermeneutice21. Dinu Albu (Loja Albert Pike) – medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic Panait Sârbu22. Cristian Piedone Popescu (Loja Lumină şi Adevăr) – primar al sectorului 4 Bucureşti23. Dan Dumitru (Loja Templul Umanităţii) – reprezentant al firmei americane ENRON în Romania, fost ofiţer SIE, fost şef al Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova din Guvernul României24. Leonard Lucian Bădică (Loja Lux et Veritas) – om de afaceri, BIP TELECOM, fost ofiţer M.Ap.N.25. Liviu Ionescu (Loja Excelsior) – om de afaceri, Creativit Biz şi imobiliare26. Aurel Teodorescu (Loja Solomon) – director al Direcţiei Migraţie din Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (detaşat din funcţia de consilier în cadrul M.A.I. în subordinea secretarului de stat pe Relaţia cu Parlamentul şi Afaceri Europene), soţul Danielei Nicoleta Andreescu (Secretar General al Guvernului), fost ofiţer de securitate înainte de 1989, fost director de departament în Primăria Municipiului Bucureşti (demis urmare unui scandal cu spaţii comerciale), fost comisar în Garda Financiară (demis urmare unui dosar penal de contrabandă cu cetăţeni arabi), fost director adjunct la Direcţia de Supraveghere şi Control Financiar din Direcţia Generală a Vămilor (demis urmare faptului că a fost cercetat penal în dosare cu Omar Hayssam şi implicării ca cercetat penal în Dosarul Ţigareta II), fost director al Direcţiei de Audit din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (demis în 2003 şi anchetat de Parchetul Naţional Anticorupţie împreună cu Preşedintele CNAS Eugen Ţurlea), fost director adjunct şi director al Oficiului pentru Migraţia Forţei de Munca în perioada 2003 – 2006 (implicat în scandalul contractelor de muncă cu străinătatea şi în cel al adeverinţelor medicale de la CARITAS), fost membru PD (a demisionat urmare faptului că CNSAS a emis decizie de fost ofiţer de securitate)27. Jenică Poenaru (Loja Demnitate şi Frăţie) – om de afaceri, Atlas Airlines şi preşedinte al Confederaţiei Patronatului Român, fost director al Aeroportului Băneasa în 1989, fost director general al Autorităţii Aeronautice Civile Române28. Constantin Mincu (Loja Luceafărul Libertăţii) – avocat29. Narcis Copcă (Loja Novus Ordo) – Managerul Spitalului “Sf. Maria” din Bucureşti, prof. univ. dr. în ştiinţe medicale30. Constantin Onişor (Loja Grifin) – general de brigadă (în rezervă), fost comandant al Şcolii Militare de Aplicaţii pentru Tancuri „Mihai Viteazu”, fost comandant al Garnizoanei Piteşti (destituit urmare unui scandal de hărţuire sexuală)31. Marius Chervase (Loja Logos) – ofiţer de poliţie, conf.univ.dr. la Academia de Poliţie, vicepreşedinte al Corpului Naţional al Poliţiştilor – Departamentul Academia de Poliţie32. Corvin Nedelcu (Loja Izvorul Înţelepciunii) – secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, fost ofiţer M.Ap.N., fost ofiţer S.P.P., fost jurist al UPETROM Ploieşti (utilaj petrolier – fost 1 MAI Ploieşti), fost vicepreşedinte al ROVIT S.A. Valea Călugărească (vinuri), fost consilier şi secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale33. Mihnea Paul Popescu (Loja Iris) – om de afaceri, preşedinte CASINO LIFE & BUSINESS MAGAZINE34. Marc Huot (Loja Memento Mori) – preşedinte Wirquin Romania (parte a holdingului Wirquin Plastiques din Franţa care a cumpărat Urbis Sanitare)35. Ioan Grigore Popa (Loja Enoch) – consilier PDL la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, fost viceprimar al Municipiului Bucureşti, fost director al O.P.S.P.I., fost proprietar al Rasco Traffic (vândut grupului UTI, actual UTI Rasco, firmă care gestionează semaforizarea Capitalei)36. Mihai Butucaru (Loja Morphosis) – Arhitect, Preşedintele Fedraţiei Române de Yachting37. Dacian Cerneştean (Loja Heliopolis) – om de afaceri, societatea de brokeraj în asigurări Eos Risq Romania38. Enache Jiru (Loja Adrian Dohotaru) – om de afaceri, membru în Consiliul de Administraţie la CEC, fost secretar de Stat în Ministerul Finanţelor Publice, fost preşedinte al CEC, fost preşedinte al MKB Romexttera Fond de Pensii, fost preşedinte al comisiei de selecţie a administratorului pentru Fondul Proprietatea39. Dumitru-Stoica Şeicaru (Loja Edmond Nicolau) – om de afaceri, Constyle Company40. Şerban Savu (Loja Lumina Lex) – artist41. Adrian Oghină (Loja Costin Mihăescu) – om de afaceri imobiliare, fost viceprimar al Primăriei sector 1 Bucureşti, membru PNL42. Ion Pârgaru (Loja Nat Granstein) – om de afaceri, fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industie, fost deputat PDSR, fost director general în Ministerul Economiei, actual membru PNL Gorj43. Dan Medeanu (Loja Atlantida) – scriitor şi ziarist44. Ionel Dumitru (Loja Hermes Trimegistus) – om de afaceri (papetărie şi birotică), Dumitru Business House45. Ion Biriş (Loja Noua Românie) – om de afaceri, Clubul Office46. Daniel Goşea (Loja Philadelphia) – director în Ministerul Afacerilor Externe47. Viorel Ţigănescu (Loja Cezar Bolliac) – profesor, fost inspector adjunct al Inspectoratului General al Municipiului Bucureşti48. Dan Docan (Loja Legenda lui Hiram) – om de afaceri, cafeneaua Otro Cafe, agenţie plasare dansatoare şi femei pentru escort în străinătate printr-o firmă din Braşov împreună cu un patron de hotel local, fost informator al Securităţii, fost director general Imprimeria Naţională, fost secretar la Primăria Sector 3 şi la Primaria Sector 5 din Bucureşti, fost judecător49. Herve Madramany (Les 3 Lys) – om de afaceri, arbitru internaţional de tenis50. Petre Terzi (Loja Academica) – profesor universitar51. Stelian-Alexandru Panescu (Loja Benjamin Franklin) – om de afaceri, Smart Sigma52. Daniel Mihail Tudor (Loja Luca Pacioli) – Director Executiv Adjunct pentru Activitatea de Inspecţie Fiscală la Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiul Bucureşti53. Alexandru Vitălaru (Loja Constantin Mavrocordat) – medic veterinar, profesor Facultatea de Medicină Veterinară54. Ion-Bogdan Teodor Georgescu (Loja Cantacuzino) – doctor în ştiinţe medicale, şef disciplină la Facultatea Titu Maiorescu, medic primar stomatolog55. Dan Brebeanu (Loja Sothis) – om de afaceri, Ghmc-Mineral Grup56. Eugen Matzota (Loja Lanţul Masonic) – om de afaceri, MATZOTA Group57. Mihai Neicu (Loja Veritas) – om de afaceri, Nei Guard, membru PDL, membru în Consiliile de Administraţie la RATB şi REBU58. Constantin Dinulescu (Loja Magistri Lapidum) – artist59. Adrian Petre Pascu (Loja Osiris) – om de afaceri, Geotop 2001 (implicată în scandalul cu cadastrarea judeţului Constanţa, legat de Miron Mitrea şi Nicuşor Constantinescu)60. Nicuşor Dedu (Loja Ulpia Traina) – om de afaceri, Deltarom (implicată în scandalul incineratorului de la Bod, Braşov)61. Mihail Vicenţiu Ivan (Loja Noua Europă) – profesor universitar62. Florian Pinţă (Loja Giuseppe Garibaldi) – general-locotenet în rezervă, fost şef de stat major al Armatei 1 (1998-2000), fost şef al Corpului 1 Armată Teritorial – noua denumire a Armatei 1 (2000-2001), fost comandant al Brigăzii 282 Mecanizate (2001-2003), fost director al Statului Major al Forţelor Terestre (2003-2004) şi locţiitor al şefului Statului Major General (2004-2006), fost comandant al Comandamentului 2 Operaţional Întrunit “Mareşal Alexandru Averescu” (fosta Armată a II-a), dislocată în Buzău (2006 – 2008)63. Eugen Gheorghe (Loja Călugăreni) – fost director în Direcţia Generală a Vămilor, consilier PDL la Consiliul Local Sector 664. Virgil Nadolu (Loja Agora) – vicepreşedinte Uniunea Practicienilor de Protecţia Mediului din România65. Alberto Matei (Loja Tatra) – om de afaceri, A&E Audit Financial Consulting66. Dinu Săraru (Loja Luceafărul) – romancier, publicist şi dramaturg, fost redactor la “Radiodifuziunea Română”, fost secretar general de redacţie la Revista Secolul 20, fost jurnalist, la ziarul “Scânteia Tineretului”, fost secretar general de redacţie la revista Luceafărul, fost şef al “Publicaţiilor Televiziunii Române”, fost redactor-şef adjunct si apoi redactor şef al “Redacţiei Culturale a TVR”, fost director al “Teatrului Mic” şi “Teatrului foarte Mic” anii (1977-1990), fost director al “Teatrului Naţional “Ion Luca Caragiale” din Bucureşti (2001 – 2004)67. Vasile Condoiu (Loja Anderson 1723) – şef birou la Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, fost director interimar al Oficiului68. Mihai George Staicu (Loja Opera Magna) – om de afaceri, LUNA COMMUNICATIONS69. Aurel Curdov (Loja Cavalerii Sf. Andrei) – secretarul general al sindicatului de la Tarom70. Dan Anghel (Loja Constantin Bărbulescu) – bioterapeut71. Ioan Lixandru (Loja Cavalerii României) – vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, fost director general al Tarom72. Relu Leonid Manguta (Loja Tracia) – om de afaceri, Maneuro73. Gabriel Mihalache (Loja Lâna de Aur) – director al Sucursalei de Transport Bucureştii Noi a Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”74. Andrei Sluşărencu (Loja Hiram) – om de afaceri, ROBINSON TURISM75. Cornel Purcărea (Loja Constantin Brâncuşi) – om de afaceri cereale, fost director executiv al societăţii Romagro, fost ofiţer M.Ap.N.76. Gabriel Giurgiu (Loja Sf. Ioan) – jurnalist77. Gheorghe Gogescu (Loja Les Sages d’Heliopolis) – artist decorator78. Raymond Marin (Loja Millenium) – vicepreşedinte Vodafone79. Emil Săndulescu (Loja Toleranţă şi Fraternitate – fizician, membru al Academiei Române, fost deputat PNŢCD80. Lucian Diaconescu (Loja Columna) – medic chirurg ortoped la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” din Bucureşti81. Eduard Matei (Loja Gaudeamus) – om de afaceri, fost preşedinte la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor82. Mircea Gheordunescu (Loja Server Frenţiu) – fizician, fost adjunct al directorului Serviciului Român de Informaşii (1997-2001), fost consul general al României la Milano (2002-2007)83. Gheorghe Vâlceanu (Loja Humanitas) – avocat84. Florin Ghiulbenghian (Loja Sfinx) – om de afaceri, casele de schimb valutar şi consignaţiile Edmond, revoluţionar85. Paul Popovici (Loja Titu Maiorescu) – profesor universitar86. Valentin Lolea (Loja Dreptate şi Frăţie) – om de afaceri, Loreto Exim (Tatra Romania)87. Nicu Rădulescu (Steaua Polară) – om de afaceri turism, preşedinte la Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România88. Mircea Vasile Popescu (Loja România Modernă) – vicepreşdinte Curtea de Conturi89. Traian Popescu (Loja Demnitatea Românească) – om de afaceri, ARBOmedia90. Nicolae Rădulescu-Botică (Loja Egalitatea) – avocat91. Daniel Gruia (Loja Steaua României) – Director General Adjunct al Direcţiei Generale de Tehnologia Informaţiei din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală92. Adrian Panaghianu (Loja Lumina Masonică) – director Apa Nova93. Doru Dragomir (Loja Fiii României) – om de afaceri, Innerlook94. Constantin Berevoianu (Loja Prometeu) – director Apa Nova95. Mircea Chelaru (Zamolxis) – general de corp de armată cu patru stele în rezervă, fost Şef al Marelui Stat Major, fost comandat al Corpului 10 Armată “Ştefan cel Mare” din Iaşi, fost preşedinte ale PUNR, fost vicepreşedinte al Partidului Conservator96. Mugurel Dragoş Jianu (Loja Horus) – avocat97. Mustafa Oral (Loja Isik) – om de afaceri în domeniul consultanţă, acuzat în dosarul spionilor economici (Stamen Stancev, Vadim Benyatov)98. Iuliu Stocklosa (Loja C.A. Rosetti) – om de afaceri, East Electric99. Cristian Turculeasa (Loja Cavalerii Templului) – om de afaceri, ALCRIS TRANSCOMEXIM100. Victor Racolţa (Loja Balcani) – om de afaceri, ENEAS101. Adrian Motomancea (Loja Kogaion) – profesor universitar102. Ştefan Blaj (Loja Hermes) – general de brigadă medic, şef de secţie la Spitalul Militar Central, conferenţiar universitar doctor la UMF “Carol Davila” din Bucureşti, specialitatea boli interne şi gastroenterologie103. Marian Nasty Vlădoiu (Loja Tăcerea) – avocat, preşedintele Camerei de Comerţ România – Israel, preşedinte Asociaţia Română de Luptă Antiterorism; s-a lansat în masonerie ca ginere al lui Dorin Voinea, fost Pro-Mare Maestru al MLNR în perioada Bebe Comănescu; după ce Dorin Voinea a pierdut funcţia, a divorţat deşi avea 2 copii gemeni; în prezent Dorin Voinea este membru al Tribunalului Masonic;104. Ion Smeeianu (Loja I.G. Duca) – om de afaceri IT&C şi telecom, fost secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii
SANATATE: In ciuda secretomaniei care insoteste activitatea masonilor, exista informatii certe ca acestia sint puternic reprezentati si la virful sistemului sanitar. Numai in Senatul Universitatii de Medicina, se zice, ar fi 12 masoni, iar dintre sefii de spitale, majoritatea fac parte dintr-o Loja sau alta.
Printre acestia, putem sa-i enumeram pe Eugen Pascal Ciofu, Ovidiu Bajenaru, Petru Calistru, Leon Zagreanu, Eugen Bratucu (director la Caritas), Sorin Simion (director al Spitalului Colentina), Mihai Coculescu, Laurentiu Mircea Popescu (zis “don Lorenzo”, senator PSD si rector). In rindul medicilor, celebru este cazul doctorului Irinel Popescu (gradul 33). Si tot medic-mason este si doctorul Alexandru Ciocilteu.
Mason renumit (din tagma medicilor) este si Constantin Balaceanu-Stolnici (presedintele Jokey Clubului Roman). Chiar si de-a dreapta premierului Nastase avem un medic mason de rang inalt: doctorul-consilier Dan Georgescu, fost secretar de stat in “guvernul Dascalescu” si fost membru a CC al PCR.
DIPLOMATIE: In acest domeniu care presupune contacte internationale, masonii au avut intotdeauna o reprezentare puternica. Consilieri, consuli, atasati de toate felurile, secretari de stat… S-a ajuns chiar pina la nivel de ministri de externe.
Cel mai renumit mason dintre diplomatii actuali este celebrul astronaut Dumitru Prunariu, ambasadorul Romaniei la Moscova. Conform revistei “Forum masonic”, Prunariu este “Cavaler Templier, grad pe care l-a dobindit in Florida, SUA”. Primul (si pina acum singurul) roman care a zburat in spatiu “detine functia de Grand King in Marele Capitul de Masoni ai Arcului Regal din Romania”, avind “gradul 32 in Ritul Scotian” si fiind “Maestru Venerabil al Respectabilei Loji “Roza Vinturilor” din Orientul Bucuresti”.
“GRADATII”: Pentru ca, prin “constitutia Masonica”, se inchina Marelui Arhitect, masonii isi mai spun, intre ei sau in diverse mesaje secrete, “arhitectii”. Printre “arhitectii” din Ministerul Administratiei si Internelor si din Ministerul Apararii Nationale se numara:
- generalul Virgil Ardelean (Quattuor Coronati), seful Directiei de Informatii si protectie Informativa (fosta UM 0962, fosta “Doi si"un sfert”);- Colonelul Olimpian Ungherea (Quattuor Coronati), redactor la revista “Pentru Patrie”, fost consilier al PDSR si autor al celebrei carti “Clubul Cocosatilor” (o parabola despre masonii din PDSR/PSD care au condus si conduc, din umbra, Romania, carte care l-a deranjat foarte tare pe Adrian Nastase);- generalul Gheorghe Carp (fost consilier al lui Ion Iliescu, sef de directie in MAI).Cel mai renumit cadru militar activ si totodata mason, pare a fi generalul Mihail Popescu, seful Statului Major General si, practic, seful armatei romane.
Insusi unul dintre “arhitectii sefi” ai al Masoneriei romane, maiorul Viorel Danacu, provine de la “Interne”. Aceeasi “pepiniera” l-a dat Masoneriei pe colonelul Florentin Calapod (fost sef la UM “Doi sĂ"un sfert”), la inmormintarea caruia se zice ca au fost mai multi masoni decit cruci si gropi in cimitir.
SERVICII SECRETE: La SRI ii intilnim ca masoni pe urmatorii generali (fosti securisti): Ovidiu Soare (seful diviziei de aparare a Constitutiei), Victor Marcu, Aurel Rogojan (toti trei fosti ofiteri de securitate, cu functii-cheie in DSS, inainte de ‚89) si Vasile Iancu (fost sef de contrainformatii in spionajul lui Ceausescu, fost numarul doi in SRI-ul lui Timofte). Chiar si despre generalul Radu Timofte, directorul SRI, care pina mai ieri infiera masoneria, se spune ca ar fi fost recent initiat in Loja condusa de Stefan Misu (inregimentat in PUR-ul lui Dan Voiculescu, unde raspunde de Departamentul pentru Integrare Europeana).
AFACERI: In rindul oamenilor de afaceri si al bancherilor exista “batalioane” de masoni. Citiva dintre ei detin functii sau au legaturi speciale la Presedintia Romaniei sau la Guvern. Printre acestia: Ovidiu Tender, Sorin Tesu, Alexandru Bittner, care se simt ca acasa la Palatele Cotroceni si Victoria.
Petre Roman a intervenit pentru “masonizarea” lui Voican Voiculescu . “Evenimentul zilei” este in posesia unui document ultra-secret din 1990. Acesta, este adresat de “fratele” Petre Roman, pe atunci prim-ministru, ambasadorului Romaniei la Cairo, Ion Angelescu.
“Sinteti autorizat ca imediat dupa primirea la presedintele Mohamed Hosni Mubarak, sa-l asitati la ceremonia afilierii in loja Memphis-Mitraim din Cairo pe trimisul nostru Atherasata nakej, fratele Gelu Voican, adept al ordinului nostru, cu gradul de Cavaler Kados, in Loja swedenborgiana de rit scotian, rectificat si acceptat, in care ati primit Lumina”, ii “ordona” Petre Roman subordonatului sau de la Cairo.
In acest mesaj cifrat, “Atherasata nakej” este un termen mason si se refera la Gelu Voican Voiculescu.Desi documentul a aparut o data in presa anilor ‚90, nici Petre Roman si nici Gelu Voican-Voiculescu nu au negat apartenenta lor la Loja Memphis-Mistraim.
Hrebenciuc, Talpes, Babiuc, Halaicu…
Din Masonerie ar face parte si urmatorii:
Viorel Hrebenciuc (deputat, “eminenta cenusie” a PSD);
Ioan Talpes (vicepremier, numarul doi la Palatul Victoria, fost numarul doi la Cotroceni);
ministrii Razvan Teodorescu, Gabriel Oprea si Eugen Bejenariu.
In ce-l priveste pe Adrian Nastase, unii zic ca ar fi mason al unei Loji din Germania, altii ca ar fi doar reprezentant al Ordinului de Malta. Oricum, “botezul” lui in ale Masoneriei, daca a fost facut, nu a avut loc in Romania, ci in afara tarii.
Intr-o situatie similara se afla si cel dintii prim-ministru postdecembrist (si fost ministru de externe), Petre Roman: daca este mason (nr. – in Loja franceza Memphis-Misraim), tot “afara” a fost facut. Si tot peste hotare (se pare, in SUA) a fost uns mason si Mircea Geoana.Tot din sera acelorasi ministri de externe l-am identificat ca mason si pe senatorul PSD (fost PD) Adrian Severin (cel cu “lista” cu ofiteri acoperiti din politica si presa).
Dintre fostii oameni politici din prima linie, ii putem aminti pe:
Gavril Iosif Chiuzbaian (fost ministru PUNR al justitiei); Victor Babiuc (care de-a lungul timpului a condus trei ministere diferite, Apararea, Justitia si Internele), acum “mason in adormire”; Crin Halaicu (fost primar liberal al Capitalei);Dintre artisti ii amintim pe: naistul Gheorghe Zamfir, actorul Tudor Gheorghe .
THE ROMANIAN ASSOCIATION FOR THE CLUB OF ROME(ARCOR)
Lista cu membrii romani cu drepturi depline sau asociati Clubului de la Roma/ The Romanian Association for the Club of Rome
PresidentMugur Isarescu
Vice Presidents
Mircea MalitzaVirgiliu N. ConstantinescuNicolae DanilaPetru RaresTeodor MelescanuSergiu Celac
Secretary General
Calin Georgescu
Executive DirectorMugur Tolici
MembersALBU LUCIAN-LIVIU,ALEXANDRESCU VALENTINANDREESCU BOGDANANDRONESCU ECATERINAANTON ANTONBARBU DANIELBIRZEA CEZARBOSTINA CONSTANTINBULIGA GHEORGHEBUZATU RAZVANCELAC SERGIUCHEBELEU TRAIANCODITA CORNELCOLCEAG FLORIANCONSTANTINESCU EMILCONSTANTINESCU VIRGILIUCOSEA MIRCEACRETU OCTAVIANDAIANU DANIELDANILA NICOLAEDIJMARESCU EUGENECOBESCU NICOLAEENE ALEXANDRUFRANC VALERIUGEORGESCU CALINGHEORGHIU IOAN DANGHETEA RADU GRATIANGIURESCU DINUGOMOIU TRAIANGRUMAZ ALEXANDRUHAIDUC IONELHERA CRISTIANHUREZEANU EMILILIESCU IONIOSIFESCU MARIUSISARESCU MUGURLAZEA VALENTINLECA AURELIUMALITA MIRCEAMARCUS SOLOM0NMARGA ANDREIMELESCANU TEODORMELESCANU RADUMICU NICOLAEMIHAESCU ANA MARIAMIHAILESCU IONMIRCEA VIRGINIAMIRONOV ALEXANDRUMOLDOVAN ROXANAMORARIU OCTAVIANNEGRITOIU MISUNEGUT SILVIUNICULESCU ALEXANDRUNICULESCU GABRIELPAMBUCCIAN VARUJANPANIN NICOLAEPASCU IOAN MIRCEAPAUNA CATALINPOP NAPOLEONPOPA CRISTIANPOPESCU DAN DUMITRUPRICOPIE REMUSPURICA IONUTRADUT RADU CRISTIANRARES PETRUROMAN PETRERUS IOANSADLAK JANSALA MARIUSSANDI ANA-MARIASECARES VASILESERBANESCU ILIESTOENESCU VIRGILTEODORESCU GELUTIRIAC IONTOLICI MUGURTUDOR GABRIELAVADINEANU ANGHELUTAVASILESCU ADRIANVOICULESCU DAN
INSTITUTUL DE PROIECTE PENTRU INOVATIE SI DEZVOLTARE (IPID)
Unul dintre puii Clubului de la Roma in Romania este Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID), infiintat in anul 2006 ca organizatie non-profit.
Membrii IPID:
Ecaterina AndronescuChimist, rector al Universitatii Politehnice Bucuresti (2004 -), ministru al Educatiei si Cercetarii (2001-2003), deputat in Parlamentul Romaniei (1996 -), Ministru al Educatiei, Cercetarii si Inovarii (2008 -).
Sergiu CelacDiplomat, ministru de externe (1989-1990), ambasador in Marea Britanie si Irlanda (1990 -1996), vicepresedinte al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, senior adviser la Centrul National pentru Dezvoltare Durabila
Virgiliu N. Constantinescu (fost presedinte IPID, 2006) [In memoriam]Doctor in inginerie aerospatiala, presedinte al Academiei Romane (1994 -1997), presedinte al Agentiei Spatiale Romane, ambasador al Romaniei in Belgia (1997-2003). A decedat in ianuarie 2009.
Daniel Daianu (fost presedinte IPID, 2007)Economist, ministru al finantelor (1997-1998), profesor universitar la scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Romane, deputat in Parlamentul European (2007 – 2009).
Vasile GhetauSociolog, specialist in demografie, profesor la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti, expert la Centrul Demografic ONU-CEDOR (1974-1984).
Ionel Haiduc (presedinte IPID in exercitiu, 2009)Chimist, presedinte al Academiei Romane (2006 – ), profesor universitar la Facultatea de Chimie si Inginerie Chimica a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj Napoca, rector al acestei universitati (1990 -1993).
Marius IosifescuMatematician, membru titular al Academiei Romane, director al Institutului de Statistica Matematica si Matematica Aplicata “Gh. Mihoc – Caius Iacob”, membru al Societatii Americane de Matematica.
Mircea MalitaMatematician si diplomat, membru titular al Academiei Romane, ministru al invatamantului (1970-1972), ambasador in Elvetia (1980-1982) si in Statele Unite (1982-1985).
Petru RaresEconomist, director general al Institutului Bancar Roman, consilier pentru Romania al Bancii Nationale a Greciei; a lucrat in Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comertului, Agentia Romana pentru Promovarea Investitiilor Straine.
Serban SturdzaArhitect, specializat in renovare si urbanism, fost cadru didactic la Facultatea de Arhitectura din Timisoara, presedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania.
Florin ConstantiniuIstoric, specialist in istoria Romaniei, membru titular al Academiei Romane, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti.
Calin Georgescu (director executiv IPID)Doctor in pedologie, director executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila, secretar general al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma. A coordonat realizarea Strategiilor Nationale de Dezvoltare Durabila din 1999 si 2008.
Victor GiurgiuInginer silvic, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Romane, presedintele sectiei de silvicultura a Academiei de stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”.
Cristian Hera (fost presedinte IPID, 2008)Inginer agrochimist, doctor docent in stiinte, membru titular al Academiei Romane, presedinte al Academiei de stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”.
Mugur IsarescuEconomist, guvernator al Bancii Nationale a Romaniei, prim ministru al Romaniei (1999 – 2000), presedintele Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, membru titular al Academiei Romane.
Dan PuricActor si regizor la Teatrul National “Ioan Luca Caragiale”, spectacole de teatru, pantomima, film, turnee artistice pe toate continentele, autor al volumelor “Cine suntem” (2008) si “Omul frumos”(2009).
Veronica SavanciucEconomist, presedinte si CEO al agentiei de publicitate Lowe&Partner Romania.
Gheorghe StefanDoctor in electronica, profesor universitar la Universitatea Politehnica din Bucuresti, Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Ingineria Informatiei, membru al New York Academy of Sciences.
INSTITUTUL ASPEN ROMANIA
Organizatia paramasonica Skull&Bones din care face parte familia prezidentiala Bush, fondata in SUA in 1950. Filiala din Romania a fost infiintata in anul 2009. O astfel de organizatie isi propune in principiu sa cultive generatii de lideri politici pe care apoi sa-i controleze, adica “sa dezvolte lidearship-ul iluminat”, potrivit site-ului propriu.
PresedinteMircea Geoana, fost presedinte PSD, ex-Ministru de Externe, membru Aspen de pe vremea cand era ambasador in SUA
Potrivit site-ului Aspen, din organizatie fac parte: Stefano Albarosa, CEO CEFIN, Gheorghe Barba, director pentru Europa de Est al Wallbridge Group, Andres Baudia, CEO VEOLIA Romania, Mateo Codazzi, ENEL Romania, Michael Cole, Smithfield Foods SUA, Mihnea Constantinescu, seful de cabinet al premierului Tariceanu, Ionut Costea, presedintele Reiffeisen Bank, Daniel Daianu, Nicolae Danila, CEO BCR, Cosmin Dobran, consilier MAE, Calin Dragan, CEO Coca-Cola Romania, Bogdan Enoiu, CEO McCann Erikson, François Formont, CEO Dacia Renault, Patrick Gelin, CEO BRD, Florin Ilie, ING Bank, Antonello Iroce, ENEL Italia, Sergiu Medar, fostul sef al serviciului de informatii al Armatei si fost consilier al presedintelui Basescu, Enrico Malerba, CEO Pirelli Romania, Mugur Isarescu, Sorin Minea, CEO ANGST, Richard Moat, CEO Orange Romania, Liliana Solomon, CEO Vodafone, Dan Ostahie, CEO ALTEX, Misu Negritoiu, CEO ING Bank, Rasvan Radu, presedinte UniCredit, Paolo Sartori, Centrul SECI, Florin Talpes, SOFTWIN, Dan Sucu, Mobexpert, Jean Valvis, CEO La DORNA, Steven von Groningen, CEO Reiffeisen Romania, Nicolae Voiculescu, CEO NOVARTIS PHARMA.
Sursa: Evenimentul Zilei, luni, 17 Mai 2004
Update: O precizare necesară legată de Lista masonilor din România
Documentul “Lista masonilor din România”, postat pe mai multe pagini de internet şi preluat şi de cotidianul.ro, este o contrafacere a unor date parţial corecte, din care s-a fabricat o listă în care s-au introdus, în mod premeditat, şi persoane care, cităm: “nu cunosc că am devenit francmasoni fără ştirea, ori împotriva voinţei noastre”. Unele persoane au confirmat, iar altele că au cochetat cu ideea, au tatonat, au fost iniţiaţi, dar că au părăsit loja. Nu neapărat Marea Loja Naţionala din România.
Din lectura atentă a rapoartelor publice ale Serviciului Român de Informaţii nu rezultă să se fi afirmat că “Marea Loja Naţională din România, condusă de Marele Maestru Eugen Ovidiu Chirovici, este o creaţie a serviciilor secrete ruse realizată cu sprijinul direct al criptocomuniştilor români”.
În primul rând, MLNR fiinţează din secolul al XIX-lea, când nu existau criptocomunişti români, iar Ohrana Tarista nu s-ar putea spune că a fost interesată în revoluţiile din 1848 în Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, din moment ce Ţarul şi Sultanul s-au aliat pentru reprimarea lor. Deci, Serviciul Român de Informaţii nu putea comite o asemenea grava eroare istorică.
În al doilea rând, Serviciul Român de Informaţii nici nu ar fi competent, a priori, în materia lojilor şi activităţilor francmasonice.
Mai mult, generalul Ovidiu Soare, fost şef al Departamentului Apărarea Constituţiei, persoana cea mai îndrituită să se fi pronunţat dacă vreo lojă masonică este folosită ca acoperire a activităţilor sau agenţilor vreunui serviciu secret străin, este el însuşi menţionat în listă, ceea de dovedeşte amatorismul autorilor contrafacerii.
În al treilea rând, o listă, cât de cât reală, a francmasonilor din România ar trebui să cuprindă câteva mii de nume!

Manipularea care a îngropat protestul #Colectiv

7 NOIEMBRIE 2015 ~ GEORGE DAMIAN

”Spitale, nu catedrale” – acesta este sloganul care a anulat esența protestelor din București. Aici a fost produsă ruptura, aici au fost îndepărtați majoritatea oamenilor. Restul a fost joacă de copii, aplicarea manualului.

Raționamentul a fost manipulatoriu de la bun început. În confuzia obligatorie la orice accident de dimensiunile celui din clubul Colectiv de la București s-au strecurat știri despre incapacitatea pompierilor și medicilor de a face față celor întâmplate. ”Nu avem unde duce răniții!!!” a fost strigătul propagat cu viteza focului. Nu avem unde duce răniții pentru că nu sunt spitale, și oricine știe că în România sunt mai multe biserici decât spitale – deci ”vrem spitale, nu catedrale!” Nu mai contează rațiunea în astfel de momente, nu are nici o importanță că în orice țară din lumea asta sunt mai multe biserici decât spitale, că sistemul de sănătate primește zeci de miliarde și este profund corupt.

Când rațiunea dispare

În astfel de momente de emoție colectivă nu mai stă nimeni să se gândească la faptul că nu poți întreține spitale cu capacități de 50.000 de paturi. Strigătul Facebookului alarmează pe toți: ”în caz de cutremur murim ca șobolanii, n-avem spitale!” Deci: ”vrem spitale, nu catedrale!” Nu a mai contat că operațiunea de salvare s-a desfășurat în parametri normali, că toți răniții au fost tratați de personal calificat.

Dar oamenii nu au ieșit în stradă pentru acest slogan. Oamenii au ieșit în stradă împotriva sistemului corupt care a patronat crima în masă de la clubul Colectiv. Împotriva sistemului clientelar al șpăgilor, al lipsei de controale, al ignorării legislației, sistem patronat de oamenii politici care nu vor să-l schimbe sub nici o formă.

Piața caută un lider

Este natural ca la orice protest să existe agende multiple. Fiecare om are problemele lui, unii sunt nemulțumiți de taxa de primă înmatriculare, alții de președintele asociației de locatari – câțiva nu au nemulțumiri practice ci de nivel general. Unii sunt motivați de o ideologie, alții de altă ideologie – cei mai mulți sunt indiferenți. Mai pe scurt, oamenii sunt diferiți.

Manifestațiile mari sunt animate de o idee care unește toate problemele individuale ale oamenilor. În cazul de față ideea era simplă: corupția ne ucide, nu mai vrem corupție, vrem să fie schimbat sistemul. Și au fost mulți, chiar au speriat puțin clasa politică. Puțin doar, nu foarte mult.

În astfel de momente apar băieții cu agendă, cu grupare gata alcătuită, cu echipamente pentru astfel de ocazii, cu legături în diverse locuri și expunere mediatică. Și băieții ăștia încearcă să facă surfing pe valul furiei populare.

Ruptura

Doar că băieții ăștia de la noi sunt ușor idioți și nu citesc sondajele. Marea majoritate a românilor sunt credincioși și anti-clericalismul este o chestiune diferită de credință, la fel ca dorința de a avea un cler care să răspundă cererilor societății. Prima ruptură a fost încercarea de impunere a sloganului ”vrem spitale nu catedrale” și o agendă anti-religioasă, anti-ortodoxă.Creștinii ortodocși suferă și ei din cauza corupției la fel ca ateii și agnosticii. Nemulțumirea generală era împotriva corupției, nu împotriva bisericii (mediatic au fost exploatate foarte bine reacțiile cretine ale unor exaltați extremiști care au deturnat discuția spre inutila teză a ”satanismului”, s-a tras din răsputeri pentru deturnarea discuției împotriva Bisericii Ortodoxe).

După această primă ruptură majoră a urmat sfâșierea în bucăți din ce în ce mai mici a pânzei acestei nemulțumiri generale: fiecare protestatar a venit cu un proiect de modificare a Constituției.

Și politicienii revin

Politicienii și-au revenit din șocul inițial și au înscenat o consultare cu reprezentanții străzii care de fapt nu sunt reprezentanții străzii, naiba știe ce sunt. A dispărut catalizatorul din Piața Universității, au rămas grupusculele cu agendă, utilaje și ideologie. Vineri seară s-a văzut că piața este divizată la maxim și a fost pierdut scopul inițial. Din acest moment forțele de ordine știu exact cu cine au de a face și nu mai au nici o problemă în a controla evoluțiile viitoare. Revoluționarii de profesie au pierdut legătura cu poporul care s-a suit în metrou și s-a dus acasă.

Jocul a rămas pe mai departe sub controlul actualei clase politice, urmează negocieri și rearanjări, au fost puși în cătușe niște unii, urmează niște procese. ”Sistemul” s-a conservat, merge mai departe, ”revoluția morală” se amână.

Din nou a funcționat mitul ”bunului monarh”, manevră tactică folosită din evul mediu. Iobagii răsculați gândeau cam așa: ”regele nu știe ce se întâmplă, boierii îi ascund realitatea, ia să ne ridicăm și să dăm foc boierilor și să-i spunem regelui ce ne frământă, regele e bun și ne va înțelege”. Și de fiecare dată regele le dă țeapă iobagilor, că și el e boier la origine, azi la fel ca în evul mediu.

Pericolele rămân

Intrarea într-o logică revoluționară cu modificarea Constituției și tot cortegiul de delir social care însoțește astfel de evenimente iese din orice fel de calcule. Război civil în Ucraina, Republica Moldova pe butuci, ofensivă rusă în plină desfășurare. Nu sunt de acord cu tot ce scrie Lorena Lupu, dar aici a nimerit-o: o Românie în haosul unei rearanjări generale este cel mai frumos cadou de Crăciun pentru Putin.

Însă problema sistemică a României rămâne. Oamenii sunt nemulțumiți de clasa politică neo-fanariotă care nu are resurse interne de reformare și nu știe decât să își conserve privilegiile și compoziția. Grupusculele cu agendă, utilaje și ideologie capătă experiență. Mulțimea este din ce în ce mai nemulțumită și dispusă să iasă în stradă, din ce în ce mai des și din ce în ce mai agresiv. Mitul bunului monarh a fost epuizat săptămâna asta, data viitoare nu știm ce se mai poate scoate din pălărie.