În 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.
Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică
între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală
între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail
Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost
ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, urmând ca într-o ședință secretă a
Adunării, deputatul Vasile Boerescu sa-l propuna domnitor si in Muntenia, la 24 ianuarie
1859, aceasta fiind acceptată în
unanimitate. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de
Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris,
însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în
cele două Principate să fie persoane separate,
În 1862, cu ajutorul unioniștilor din
cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul,
realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866,
unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866,
Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru ca la 1
decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei
cu România creându-se actualul stat.
Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul
unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de
moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi,
ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la
Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori,
între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde îşi ia
bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată.
S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. In timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A
luat cuvântul la adunarea de la hotelul „Petersburg”
din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre
fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a
aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în
Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj
de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina. În timpul
domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada
pregătirii Unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de
protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din
Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei
liberale, nu radicale însa, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii
celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie
1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în
Moldova.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși
scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României
moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament
unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale:
adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala,
secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului,
domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a
României.
Primul pas important pe calea
înfăptuirii statului național unitar român a fost făcut la 24 ianuarie
1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia.
"Iara noi? noi, epigonii? ...", ce facem astazi? Presedintele Romaniei iese si protesteaza in strada, impotriva Guvernului si a Parlamentului - institutii votate de abia o luna de cetatenii Romaniei, alaturi de o pleava sorosista si de tineri creduli, habarnisti in ale politicii si in ale intereselor natiunii noastre, iar Guvernul si Parlamentul fac din presedintele Romaniei inamic public, dezbinand astfel tara, spre deliciul si satisfactia inamicilor mai vechi sau mai noi ai natiunii romane.
RăspundețiȘtergereDaca e sa stam drepti si sa judecam drept (nu cocosati de pomenile electorale), nu s-a protestat impotriva Guvernului si Parlamentului .S-a protestat impotriva punerii in libertate de-a valma si de-a -mboulea a unor indivizi certati cu legea, indivizi care si-au bagat mana pana la umar in buzunarul statului roman , de fapt in buzunarul contribuabilului roman.Iar cu dezbinarea , lucrurile sunt mai complicate. Nu poti sa ai pretentia ca oamenii corecti sa-i ia in brate pe puscariasi ori pe puscariabili potrivit conceptului "pupat toti in piata independentei", sa-i aclame si sa le ridice osanale.
RăspundețiȘtergereBa io vazui ca tinerii frumosi si liberi strigau guvernului si parlamentului "La puscarie!!!...", "Hotii", "Demisia" si alte asemenea gentileturi...
ȘtergereDETINUTUL DE LA GHERLA
OK! Ce sa ne mai complicam cu puscariasii, decat sa-i punem in libertate si sa recuperam prejudiciul pe care l-au produs, mai bine sa-i omoram pe toti!...
RăspundețiȘtergereCine ne impiedica sa recuperam prejudiciul iar dragii de ei sa suporte consecintele hotziilor lor si sa stea unde e locul lor adicatelea la bulau? Ai cumva creierasul gulerasul spalat? PS Tinerii frumosi si liberi strigau "La puscarie" pentru hotzi, talhari, criminali, pedofili, violatori, pentru cei ce au fraudat bugetul de stat , nu aveau nimic cu cei corecti din Parlament sau Guvern. Si din fericire inca mai avem si din acestia, altfel ar fi rau, vai si amar de noi!Hozii la puscarie nu la talk show-uri !
Ștergere